ADMINISTRATIVE

Instituţia Primăriei

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica, asigurand respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor Consiliului Local. De asemenea, dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si ale hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii.

Instituţia Prefecturii

Prefectul este reprezentantul Guvernului in fiecare judet si este numit in functie de catre acesta, avand rolul de a garanta respectarea legii si a ordinii publice la nivel local.

Consiliul Judeţean

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.


EXECUTIVE

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) este autoritatea administrativa autonoma de specialitate, cu personalitate juridica, al carei scop principal este apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania.

Consiliul Concurenţei

Consiliul Concurenţei este autoritatea administrativă autonomă care are drept scop protejarea şi stimularea concurenţei pentru asigurarea unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor din România.

Consiliul Economic şi Social

Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel naţional dintre patronat, sindicate şi Guvern şi a climatului de stabilitate şi pace socială.

Curtea de Conturi a României

Curtea de Conturi este organismul de stat din România care are rolul de a controla folosirea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Rapoartele Curţii de Conturi sunt puse la dispoziţia Parlamentului, autorităţilor şi instituţiilor publice şi contribuabililor. Este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept.

Banca Naţională a României

Banca Naţională a României (BNR), este banca centrală a României, o instituţie publică independentă, singura autorizată şi resposabilă de emiterea bancnotelor şi monedelor valabile pe teritoriul României.

Guvernul României

Guvernul României reprezintă puterea executivă în România. Guvernul aprobă strategii, politici şi programe administrative, reprezentând modalităţi de îndeplinire a Programului de guvernare precum şi modalităţi de realizare a funcţiilor instituţiei.

Preşedintele României

Funcţia propriu-zisă de Preşedinte al României a fost creată în 1974 printr-o modificare a Constituţiei din 1965. Marea Adunare Naţională alegea Preşedintele ţării iar acesta era răspunzător în faţa Adunării, exercitând toate atribuţiile specifice funcţiei de şef al statului. După căderea regimului comunist şi după provizoratului puterii de stat de la începutul anilor ’90, construcţia instituţională s-a realizat în jurul formei republicane de guvernământ. Opţiunea reîntoarcerii la monarhie a generat vreme de câţiva ani dezbateri publice furtunoase, constituind una dintre temele conflictului partizan.


JURIDICE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti din România şi are, în principal, competenţa de a judeca recursul în casaţie şi de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.

Direcţia Naţională Anticorupţie

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este un parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, la nivel înalt şi mediu, o structură, cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Curtea Constituţională

Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, independentă faţă de orice altă autoritate publică şi care are, conform Constituţiei României, rolul de garant al supremaţiei Constituţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei în România. CSM este alcătuit din 19 membri, din care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat, 2 sunt reprezentanţi ai societăţi civile şi validaţi de Senatul României. Restul, membri de drept, sunt ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului este o instituţie centrală de stat românească. Este echivalentul instituţiei ombudsmanul european, instituţie de origine suedeză (1766). În alte ţări este cunoscută sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, apărător al poporului, apărător public, mediator public, procuror parlamentar.


LEGIFERARE

Camera Deputaţilor

Bazele instituţiei parlamentare în Principatele Române s-a pus în anul 1831 în Ţara Românească iar un an mai târziu în Moldova prin adoptarea Regulamentului Organic. Prin Convenţia de la Paris (1858) şi prin Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864) s-a modificat şi lărgit principiul de reprezentare populară: s-a introdus Senatul ca cea de a doua cameră. Constituţia din 1866 a oferit românilor un Parlament în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a forurilor legislative din Europa Occidentală din acea vreme.

Senatul României

Senatul României a apărut în arhitectura instituţională a Principatelor Române la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, odată cu adoptarea, în 1864, a Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858.