Alegerile anticipate au fost, încă de la începutul anului, unul dintre cele mai discutate subiecte de pe agenda politica. Lansat de preşedintele Băsescu ca un element de presiune la adresa PUR şi UDMR pentru a le forţa să formeze guvernul împreună cu Alianţa, subiectul a devenit ulterior, tot prin vocea preşedintelui, o posibilă soluţie pentru întărirea majorităţii parlamentare a Alianţei şi scoaterea din coaliţia de guvernare a umaniştilor.
Principalele partide parlamentare, cu excepţia Partidului Democrat, nu şi-au manifestat entuziasmul faţă de un eventual scrutin anticipat. Acest lucru îi creează preşedintelui o problemă serioasă pentru că, fără sprijin parlamentar majoritar, el nu va putea convoca alegeri anticipate.
Sigur, lucrurile ar putea fi împinse înspre o asemenea direcţie în condiţiile în care coaliţia de guvernare se va găsi în imposibilitatea de a-şi promova legile. Majoritatea fragilă de doar câteva voturi în cele două Camere ale Parlamentului este de natură să favorizeze un control mai puternic al Legislativului asupra Executivului în sensul că opoziţia parlamentară este suficient de puternică pentru a bloca acele proiecte ale guvernului pe care nu le doreşte. Un astfel de blocaj guvernamental ar fi un motiv întemeiat pentru provocarea unei situaţii de criză si pentru crearea unei presiuni publice puternice în contextul căreia preşedintele ţării să anunţe că singura cale de a ieşi din criză sunt alegerile anticipate.
Dincolo de mecanismul complicat al declanşării anticipatelor, este deja discutabil care ar fi rezutatul unui astfel de scrutin. Erorile de guvernare ale Alianţei au provocat deja nemulţumiri, ceea ce face ca ipoteza obţinerii unui scor zdrobitor să nu fie atât de sigură. În plus, Alianţa nu va avea într-o eventuală campanie electorală nici un purtător de mesaj puternic pentru a-şi susţine eficient cauza. La rândul său, PSD – cu un lider nou încă insuficient consacrat – va avea dificultăţi să prezinte o alternativă credibilă.
Indiferent care este scenariul pentru care vor opta actorii politici, alegerile anticipate rămân un subiect incitant pentru clasa politică, dar şi pentru opinia publică. Asa cum era de asteptat, tema a revenit puternic în atenţie după semnarea tratatului de aderare din 25 aprilie.
Precizare
Cercetarea de faţă s-a realizat pe baza evoluţiilor politice şi sociale din primele luni ale acestui an. Am luat în considerare luările de poziţie, atitudinile politice şi actele politice propriu-zise. De asemenea, în afara analizării poziţiilor actorilor politici implicaţi şi a societăţii civile, am lucrat şi pe marginea unei cercetări sociologice realizate în colaborare cu institutul Data Media. Strângerea datelor pentru sondaj s-a realizat în perioada 8-14 aprilie 2005.
Aceste precizari sunt importante, deoarece informaţiile oferite de sondaj nu cuprind la întreaga lor dimensiune şi alte câteva evenimente de amploare care au avut loc între timp. Este vorba, în principal, de criza ostatecilor din Irak, de semnarea tratatului de aderare, de finalizare Congresului PSD şi alegerea lui Mircea Geoană drept preşedinte al acestui partid şi de efectele sociale şi politice ale inundaţiilor din vestul ţării. Aceste variabile sunt importante şi, într-o foarte bună măsură, ele pot influenţa evoluţiile politice din viitorul imediat. De asemenea, de modul în care se va finaliza criza jurnaliştilor răpiţi în Irak poate depinde însăşi realizarea sau nu de alegeri anticipate (variabilă supusă cercetării încă de la început).
În afară de aceste elemente, elementele rezultate în urma cercetării sunt extrem de interesante, deoarece ele oferă viziuni clare ale modului în care se poate ajunge la alegeri anticipate şi, foarte important, asupra modului în care aceste alegeri ar putea influenţa societatea românească.
Precizare: datele din tabel provin din cele mai importante sondaje prezentate opiniei publice de la începutul acestui an, în ordine cronologică.
Analiza acestor prime sondaje relevă câteva concluzii interesante. Ele stau, din punctul nostru de vedere, la baza deciziei de a se încerca forţarea unor alegeri anticipate pe parcursul acestui an. Deşi comparaţia dintre cercetări sociologice realizate de institute diferite, pe eşantioane diferite, nu este în general considerată sociologic relevantă, totuşi o alăturare a rezultatelor publice sugerează existenţa unor tendinţe, iar acestea nu pot fi ignorate.
Vezi toate datele – aici
