Rusia a semnalat pentru prima data, vineri, ca este pregatita sa anexeze regiunea Crimeea din Ucraina, intensificand semnificativ confruntarea cu Occidentul cu privire la criza politica din Ucraina si amenintand sa principiul suveranitatii, regula fundamentala a relatiilor internationale.
Liderii celor doua camere ale Parlamentului Rusiei au declarat ca vor sprijini un vot al locuitorilor din peninsula, programat pentru 16 martie, prin care regiunea ar deveni parte a Federatiei Ruse, ignorand amenintarile cu sanctiuni si alte avertismente, din partea Statelor Unite ale Americii si ale altor tari din Uniunea Europeana, care sustin ca un vot pentru secesiune ar incalca Constitutia Ucrainei si dreptul international. Mesajul rus a fost inca unul dintr-o serie de actiuni politice si militare desfasurate in ultima saptamana, care au indignat Occidentul, chiar daca intentiile finale ale Kremlinului au ramas neclare.
Pe masura ce noi tensiuni au izbucnit intre fortele ruse si cele ucrainene in Crimeea, actiunile Rusiei au marit spectrul unui conflict prelungit asupra statutului regiunii, pe care fortele ruse au ocupat-o weekend-ul trecut, punand in discutie nu numai relatiile Rusiei cu Vestul, dar si acordurile de dupa Razboiul Rece cu privire la suveranitatea natiunilor care au aparut ca urmare a prabusirii Uniunii Sovietice.
Actiunile Rusiei: interventie armata sau ajutor dat lui Ianukovici?
Rusia a recunoscut clar si fara echivoc Ucraina si granitele sale actuale, acest fapt fiind confirmat de Declaratia de la Alma Ata din decembrie 1991, Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care a oferit garantii de securitate in schimbul eliminarii armelor nucleare de pe teritoriul sau, si de acordul din 1997 privind stationarea flotei Marea Neagra in porturile din Crimeea.
Acordul de 1997, prelungit pentru o perioada suplimentara de 25 ani, in 2010, autorizeaza prezenta navelor ruse in porturi din Crimeea, impreuna cu prezenta unei infrastructuri militare, inclusiv baze de instruire, poligoane de artilerie si alte instalatii. Cu toate acestea, miscarile majore ale fortelor ruse necesita consultari cu autoritatile ucrainene, iar nivelurile de forta convenite nu pot fi marite in mod unilateral. Contrar acestor obligatii, Rusia a suplimentat numarul fortelor armate in Crimeea, fara acordul Ucrainei, desfasuradu-le in afara bazelor convenite, preluand controlului asupra obiectivelor cheie, cum ar fi aeroporturile, si incercuind unitatile ucrainene.
Actiunile Rusiei au creat cadrul pentru autoritatile locale pro-ruse din Crimeea pentru a inlocui autoritatile publice legale din Ucraina. Din punct de vedere legal, acest lucru constituie un act important de interventie – intr-adevar, deoarece sunt implicate unitati militare ruse, aceasta situatie poate fi considerata un caz de interventie armata. Pentru moment, Rusia pretinde ca fortele sale armate nu sunt implicate in prezenta distantare a regiunii si ca nu controleaza militiile locale presupuse ca fiind responsabile pentru aceasta.
Pe de alta parte, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a prezentat o scrisoare in fata Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite, sustinand ca Presedintele ucrainean demis, Viktor Ianukovici, a cerut o interventie armata. Cu toate acestea, odata ce Viktor Ianukovici a pierdut controlul efectiv asupra evenimentelor din tara, acesta nu a mai putea autoriza o interventie. Argumentul Rusiei, conform careia acesta a fost demis in mod ilegal nu este convingatoar in acest context. In timp ce Ianukovici nu a fost eliminat prin procesul indelungat de suspendare, prevazut in Constitutia ucraineana, acesta a fost totusi renegat in unanimitate de parlament, motiv pentru care nu mai poate pretinde ca reprezinta suveranitatea Ucrainei si a poporului.
In mod similar, noua autoritate regionala din Crimeea, a carei cerere de interventie a fost de asemenea invocata de Rusia, nu are competenta legala de a face un astfel de pas.
Referendumul, considerat o „farsa” de catre ucraineni
Regiunea autonoma Crimeea poate avea intr-adevar dreptul legal de a cere o schimbare in statutul sau. Cu toate acestea, in conformitate cu precedentul international, nu se poate pur si simplu separa in mod unilateral, chiar daca aceasta dorinta este sustinut de populatia locala prntr-un referendum.Votul programat pentru 16 martie a fost denuntat de catre Guvernul national de la Kiev, care a declarat ca va invalida rezultatul si va dizolva Parlamentul din Crimeea.
Un aspect important este legat de textul buletinului de vot, redactat in rusa, ucraineana si limba tatara vorbita in Ucraina, prin care locuitorii peninsulei sunt rugati sa raspunda fie daca doresc unirea Crimeei cu Rusia, fie reintroducerea Constitutiei din 1992 a Republicii Crimeea si statutul Crimeei ca parte a Ucrainei.
Analistii ucraineni sublinieaza faptul ca exista mai multe probleme cu acest document. In primul rand, nu exista posibilitatea de a vota pentru status-quo. Cei care aleg sa ia parte la acest vot pot sa aleaga una dintre cele doua optiuni diferite: fie sa devina o parte a Federatiei Ruse, fie repunerea in vigoare a unei Constitutii care a produs efecte doar pentru 13 zile in 1992, declarand independenta Crimeei.
In plus, este posibil ca doar unii alegatori sa stie ca pe 5 mai 1992 Parlamentul Republicii Autonome Crimeea a adoptat o „Declaratie de Independenta a Republicii Crimeea”, si ca o Constitutie in aceste conditii a fost adoptata in urmatoarea zi. Acesta a fost suspendata pe 19 mai, si a suferit modificari considerabile la 25 septembrie in acel an. Este mult mai probabil ca majoritatea voturilor sa fie pentru prima optiune, care este pe intelesul tuturor.
In al doilea rand, este, de asemenea, destul de neclar cum va urma sa fie stabilit rezultatul acestui vot, avand in vedere ca nu exista nicio indicatie cu privire la rata participarii la vot. O schimbare capitala a peninsulei nu ar fi garantata doar prin lipsa unei optiuni de a ramane la conditiile acutale, ci si de faptul ca un numar foarte mic de persoane ar putea decide daca Crimeea devine o parte a Rusiei sau isi proclama independenta.
Critica principala este ca referendumurile, in general, au nevoie de intrebari clare la care oamenii sa raspunda articulat cu da sau nu. De asemenea, acestea nu trebuie sa aiba loc sub supravegherea soldatilor inarmati, fara insemnele vreunei armate. In plus, referendumul nu este considerat ca va avea credibilitate, atata vreme cat Constitutia Ucrainei prevede in mod clar ca orice modificare a teritoriului Ucrainei trebuie sa fie supusa unui referendum la nivel national.
Chiar si un referendum legitim nu ar putea fi organizat in cateva zile. Noii Liderii Ucrainei au declarat in mod clar ca votul nu va fi recunoscut, iar Comisia Electorala Centrala a suspendat accesul la Registrul alegatorilor in Crimeea si Sevastopol – care are statut separat in conformitate cu Constitutia Ucrainei.
Incercarile de a prezenta acest lucru ca pe o incalcare a drepturilor omului in Crimeea nu va avea, de asemenea, efectul scontat. Reprezentantul tatarilor din Crimeea i-a indemnat pe toti locuitorii din peninsula sa boicoteze evenimentul. Lipsa de sprijin a persoanelor indigene din Crimeea, care reprezinta 15% din populatie, afecteaza legitimitatea procesului electoral.
Reactiile internationale si replica Rusiei
Presedintele SUA, Barack Obama, a respins, de asemenea, referendumul, si Guvernul Statelor Unite a anuntat sanctiuni, ca raspuns la ocupatia militara de facto a Rusiei. Rusia a denuntat aceste sanctiuni printr-o declaratie a Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, conform caruia acesta a purtat o discutie telefonica cu Secretarul de Stat John Kerry, in cadrul careia l-a avertizat ca masurile pripite si nerezonabile de a impune sanctiuni asupra oficialilor rusi s-ar putea intoarce inevitabil impotriva Statelor Unite.
Conform Casei Albe, Obama i-a cerut lui Putin sa autorizeze negocierile directe cu noul Guvern al Ucrainei, permiterea accesului observatorilor internationali si intoarcerea fortelor armate la bazele contractate de Rusia in Crimeea. In cadrul unei declaratii, Kremlinul a oferit o relatare total diferita a apelului telefonic, subliniind opinia Rusiei, conform careia noul Guvern de la Kiev nu are nicio autoritate, pentru ca este rezultatul unei lovituri de stat anticonstitutionale. In plus, Federatia Rusa considera ca conducerea curenta a Ucrainei a impus decizii absolut ilegale pentru regiunile estice si sud-estice ale tarii, unde sentimentul pro-rus este larg raspandit, mentionand ca nu poate ignora apelurile legate de acestea, solicitarile pentru ajutor. De asemenea, declaratia a subliniat faptul ca Rusia actioneaza in mod corespunzator, in conformitate cu dreptul international.
Presedintele SUA a avut, de asemenea, o discutie telefonica cu Cancelarul german Angela Merkel, care a fost relativ reticenta cu privire la impunerea de sanctiuni impotriva Rusiei, dat fiind relatia economica profunda dintre cele doua tari.
Totodata, rusii au transmis avertismente economice Guvernul interimar central de la Kiev, care sufera din punct de vedere financiar si pe care Rusia a refuzat sa-l recunoasca. Gazprom, compania care detine monopolul de gaze naturale din Rusia si care aprovizioneaza Ucraina, a avertizat ca ar putea opri aprovizionarea cu exceptia cazului in Ucraina va plati 1.89 miliarde dolari datorate companiei.
Concluzii
Valentina Matviyenko, Presedintele Camerei superioare a Parlamentului rus, Consiliul Federatiei, a comparat referendumul din Crimeea cu votul Scotiei privind independenta fata de Marea Britanie. Cu toate acestea, aceasta nu a mentionat ca Guvernul national din Marea Britanie a fost de acord sa organizeze un referendum, in timp ce Guvernul ucrainean nu.
Motivatia Moscovei ca incearca sa-si protejeze minoritatile de peste hotare nu are substanta; ar fi de datoria Ucrainei, in primul rand, sa protejeze toti cetatenii de amenintarile invocate. Ideea de salvare a acestora nu se refera la strainii declarati cetateni ai altui stat, axandu-se in principal pe aducerea acestora inapoi in tara de origine – Rusia. Cu toate acestea, aceasta masura nu ar justifica ocuparea partilor unui stat vecin.
Moscova nu se poate baza nici pe doctrina interventiei umanitare. Conform acestei doctrine, un stat poate interveni in mod exceptional, in situatii de urgenta umanitara grava, in scopul de a salva o intreaga populatie a carei supravietuire este grav amenintata, iar in prezent nu exista nici o dovada a unei astfel de situatii.. Mai mult decat atat, un stat care intervine in scopuri umanitare nu are dreptul sa provoace o schimbare in statutul teritoriului in cauza.
Desigur, anexarea Crimeei la Rusia nu se poate intampla decat daca Kremlinul este de acord. Moscova ar putea fi, in extremis multumita de noul status-quo, care ar adauga Crimeea la lista de conflictele „inghetate” din Europa de Est, evitand astfel sa fie acuzata de agresiune directa.
Este neclar pentru moment in ce masura posibilitatea extinderii teritoriale a Rusiei, pe fundalul dinamicii din Crimeea, este un scenariu cu sanse reale de reusita. Criza ucraineana se prelungeste si este posibil ca dinamica din peninsula sa fie numai un alt pas al escaladarii presupuse de procesul de negocierie.
In egala masura, trebuie subliniat ca liderii occidentali au depus eforturi majore pentru a contracara ideea unei diferene majore de viziune intre Statele Unite, dispuse sa recurga la sanctiuni economice si o parte a statelor occidentale, pentru care relatiile comerciale cu Rusia raman primordiale (Rusia este principalul partener economic al Uniunii Europene).
Dinamica din Crimeea a ocultat de asemenea procesul de tranzitie din Ucraina – pe fundalul amplificarii temerilor cu privire la secesiune, foarte putine media si-au concentrat atentia asupra actiunilor noului guvern de la Kiev sau asupra raporturilor dintre fortele politice ucrainene, in conditiile in care dificultatile economice majore ale tarii nu au fost inca abordate. In egala masura, trebuie subliniat faptul ca incidentele din Crimeea tind sa devina „izolate” – tendintele „autonomiste” sau pro-ruse din Estul Ucrainei par a fi fost blocate de autoritatile centrale.
Sursa foto: fashions-cloud.com
