Constitutia Romaniei prevede in primul sau articol, la al patrulea alineat ca: “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislative, executive si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale “.
Dupa alegerile din decembrie 2004 suntem martorii unui fenomen ce devine din ce in ce mai evident. Executivul a pornit o ofensiva prin care urmareste sa-si subordoneze celelalte puteri.Presedintele Romaniei da semnalul schimbarii presedintilor celor doua camere ale Parlamentului, desi aceasta este prohibita de Constitutie, iar Ministrul Justitiei se afla intr-o cursa sustinuta de recuperare a atributiilor sale care au fost trecute in legislatura trecuta Consiliului Superior al Magistraturii.
A existat o perioada in istoria Romaniei, intre 1997 si 2000, cand principalele partide ale coalitiei ce se afla astazi la putere in Romania, P.N.L. si P.D., au mai carmuit tara. In aceasta perioada Ministrul Justitiei si-a arogat prin doua ordonante de urgenta zeci de noi atributii, bineinteles in dauna C.S.M. In acea perioada acest organism nu era decat o marioneta in mainile ministrului. Ministrul il convoca, ministrul il prezida, ministrul stabilea ordinea de zi, ministrul era cel care prezenta cate o singura propunere pentru functiile de conducere in ierarhia instantelor sau parchetelor. (Magistratii puteau, suprema favoare !, cel mult, sa respire fara acordul ministrului ).
Am incercat si am reusit intre anii 2000 si 2004 sa reparam aceasta stare de lucruri. A fost nevoie de modificarea legii fundamentale, de adoptarea unor legi noi privind statutul magistratului, organizarea judiciara si organizarea si functionarea C.S.M.
In acest demers am fost tot timpul spijiniti de prietenii nostri europeni : reprezentanti ai Comisiei la Bucuresti, experti s.a. Ca am lucrat bine e dovedit si de faptul ca am incheiat negocierile la cap. 24 J.A.I. la finele anului 2004. Ne-am asumat o serie de obligatii fata de partenerii nostri si ne-am apucat de implementarea noului cadru normativ. Ne-am fi asteptat ca puterea nou instalata la Bucuresti sa continue efortul nostru.
Acum, la sfarsitul lunii Martie, am pierdut deja sirul ingerintelor grosolane ale ministrului justitiei in Justitie. De data recenta a acuzat un inalt magistrate ca “ se ascunde dupa fustele C.S.M.”, pe membrii C.S.M. ca “ ii intereseaza doar marirea salarilor pentru magistrati si sediul Consiliului “.
Cand credeam ca nimic nu ne mai poate uimi, d-na Ministru Macovei descopera sambata ,27 Martie, cu ocazia unei sedinte de Guvern, “ de week-end “, ca “procurorii reprezinta statul, deci apartin puterii executive “ (cf. ZIUA, luni 28.03.2005,pg. 3).
Singura explicatie pe care o putem da la aceasta afirmatie este ca D-na Ministru are o alta Constitutie, o Constitutie de uz personal pentru membrii societatii civile – care nu fac politca,dar au functii ministeriale intr-un guvern poltic- care au un singur scop : “ schimba-i pe toti cei numiti in functii inaintea ta si inlocuieste-i cu oamenii care raspunda la comanda ta politica”.
Pentru ca in Constitutia Romaniei, singura in vigoare la noi, se vorbeste despre Ministerul Public in sectiunea a doua a capitolului VI, numit : “Autoritatea judecatoreasca”.
Dar acestea sunt detalii pentru cineva care vrea sa ”reformeze” sistemul. Si pe de alta parte trebuie sa fie placut pentru un asemenea ministru sa transforme pe 6 dintre membrii C.S.M.,procurori in subordonati obedienti.
Este vorba despre C.S.M. “ garantul independentei justitiei “ ( art. 133 alin. 1 din Constitutie). Ne intrebam : ce mai cauta procurorii in C.S.M., daca fac parte din puterea executiva ? Cum ramane cu separatia puterilor, atat de des invocata de aceasi D-na Ministru pe vremea cand era o brava reprezentanta a societatii civile si “nu facea politica” ?
Mi –e frica ca, in aceasi logica, D-na Ministru va descoperi in curand ca si Presedintele Camerei Deputatilor ii este subordonat penrtu ca a terminat candva Facultatea de Drept, iar Ministrul Justitiei este responsabil de soarta tuturor juristilor din Sistemul Solar.
S-ar spune ca cei de la minister nu au ce face si isi creaza teme. Potrivit ritmului accelerat pe are reforma ar trebui sa-l pastreze, erau cateva proiecte importante, negociate ca atare si cerute atat de practicieni si justitiabili, cat si de institutiile europene, cu termene in primul trimestru al lui 2005, care ar trebui sa fie deja conturate si prezentate dezbaterii publice:
Imbunatatirea executarii hotararilor judecatoresti, reducerea taxelor de executare, re-instituirea unui control al instantei asupra actului executarii – act de ordine publica, a carui nerealizare lipseste hotararea judecatoresca de finalitate. Exista un proiect de lege privind imbunatatirea cadrului legal al executarii hotararilor judecatoresti, din 2004, prezentata ca atare in documentul de pozitie in baza caruia au fost inchise provizoriu negocierile de aderare. Ar fi trebuit adoptata si publicata in M.Of.pana la finele lunii martie a.c.
De asemenea, un punct important in negocierile de aderare a fost extinderea si consolidarea asistentei juridice din oficiu (legal aid), in raport cu numeroasele probleme sociale ridicate de aceasta problema.
Desigur, replica ar putea fi aceea ca este vorba de o masura eminamente social-democrata, de protectie a cetatenului si inlesnire a accesului sau la justitie, la care actualul Guvern de dreapta nu este tinut. Insa, reamintim ca aceasta este si o cerinta expresa a UE, fata de care se asumasera niste termene (martie 2005). In fapt, Guvernul ar trebui sa perfectioneze legislatia in materie si sa aloce fonduri pentru extinderea legal aid. Unde sunt ele, macar in faza de proiect?
In luna iunie a.c. urmeaza sa intre in vigoare noul Cod Penal. Aplicarea sa nu poate fi facuta in afara unei proceduri penale substantial revizuite si imbunatatite. Firesc ar fi fost ca, pana la sfarsitul lui martie, sa fie prezentat spre dezbatere publica acest nou proiect al Codului de Procedura Penala. Fostul Guvern PSD crease deja, anul trecut, grupele de lucru, formate din practicieni si specialisti recunoscuti, cu experienta si prestigiu profesional, care incepusera serios activitatea in echipe. In ce stadiu se afla acesta, avand in vedere ca in doua-trei saptamani ar trebui deja lansat pentru dezbatere? Banuim ca ministrul justitiei va opta pentru amanarea intrarii in vigoare a noului Cod Penal, ceea ce inseamna o incetinire grosolana, voita, a modernizarii legislatiei romane, in acord cu acquis-ul comunitar, precum si o frana a ritmului reformei. Si exemplele ar putea continua.
Aici ajungem la problema-cheie, care naste ingrijorari serioase: incetinirea puternica a motoarelor reformei justitiei pe fondul ofensivei actualului guvern de a-si planta oamenii in posturi cheie din sistem. Europa ce spune?
