Din perspectivă sistemică, o astfel de schimbare nu este una de amploare (de structură). Ea nu modifică tipul de sistem electoral practicat (sistem majoritar – câştigătorul ia tot) şi nici modul de scrutin (uninominal). Se schimbă doar tipul de majoritate avută ca referenţial pentru desemnarea câştigătorului: de la majoritate absolută la majoritate relativă (simplă).
Din perspectiva strategiei actorilor politici şi a dinamicii electorale schimbarea tipului de majoritate introduce o serie de condiţionalităţi. Cel mai important efect macro al unei astfel de formule electorale este acela că poate modifica radical strategia de alianţe a competitorilor politici. Două sau mai multe partide care vor să-şi unească forţele în turul al doilea sunt obligate fie să renunţe la cooperare, fie să meargă în alianţă încă din start.
Cel mai bun exemplu este cel al USL:
-
- – Pentru a-şi maximiza şansele, liberalii şi social-democraţii sunt nevoiţi să meargă cu candidaţi comuni la toate primăriile. Evident, acest lucru generează tensiuni la nivelul Uniunii.
- – Cei mai afectaţi sunt liberalii. Aceştia au mai puţini primari aleşi din primul tur decât social-democraţii (şi decât pedeliştii) şi de asemenea, au mai puţini potenţiali candidaţi care să aibă prima şansă.
- – Social-democraţii nu sunt atât de afectaţi de această schimbare. Discursul lor privind nevoia unor candidaturi comune este principial corect, dar este puţin probabil că vor face primul pas în această direcţie. Presiunea este pe liberali şi ei sunt cei care vor trebui să mişte lucrurile.
Este clar că alegerea primarilor într-un sigur tur îi avantajează pe cei aflaţi în acest moment în funcţie. Este unul dintre motivele pentru care PDL a preferat schimbarea legii. Asistăm practic la o modificare a regulilor jocului (în cadru democratic) astfel încât unul dintre competitori (cel aflat la putere) să fie avantajat – reorganizarea teritorială ar avea implicaţii similare.
Deşi poate părea paradoxal, în actualul context politic şi social, existenţa unui singur tur de scrutin poate influenţa, în sens negativ, participarea electorală. În general, alegerea primarilor oferă cel mai puţin politizat moment electoral. Dacă există o situaţie în care electoratul votează „omul” şi mai puţin culoarea sa politică, atunci scrutinul pentru primării este aceasta. Totuşi, polarizarea existentă în prezent pe scena politică şi tendinţa opoziţiei de a stimula un vot „anti” va spori politizarea alegerii primarilor. În aceste condiţii, acea parte a electoratului dezamăgită de clasa politică (şi care consideră că toţi politicienii sunt la fel) nu va mai avea opţiunea „răului cel mai mic” în al doilea tur. Prin urmare, cel mai probabil nu va participa la vot.
La nivel tehnic, lucrurile se simplifică puţin: Pentru câştigarea mandatului, nu mai contează numărul de voturi, ci plasarea pe primul loc (înaintea tuturor celorlalţi competitori), chiar şi la distanţă de un vot de ceilalţi.
Impactul acestei modificări a legislaţiei electorale constă în creşterea mizei – principalii competitori nu mai au şi o a doua şansă. Acest lucru convine cel mai mult celor aflaţi la guvernare (în primul rând PDL). Pedeliştii pot mobiliza mai multe resurse o singură dată (nu se cumpără voturi de două ori, ci doar o dată; eliminarea unui tur înseamnă o economisire a resurselor, care vor fi mobilizate pentru primul tur). Aceasta înseamnă că PDL va pompa foarte mulţi bani în campanie.
Deşi sistemul electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur este compatibil cu rigorile democratice, fiind practicat în special în cazul alegerilor pentru funcţii de tip monocratic, el afectează reprezentativitatea aleşilor locali (în comparaţie cu cel în două tururi de scrutin). Alegerea primarului cu o majoritate relativă de voturi poate îndepărta de la reprezentare un număr important de cetăţeni. Există riscul ca primari cu foarte puţine voturi să conducă localităţi în care participarea la vot este scăzută. Principiul reprezentativităţii este principalul motiv/argument pentru care, în alegerile prezidenţiale se foloseşte regula majorităţii absolute (două tururi).
Sursa foto: gazetanord-vest.ro
