Acţiune. Iniţiativă. Alegere. Adaptabilitate. Uman. Dezvoltare. Implicare. Om.

Îmi place să-mi amintesc de orele de educaţie civică, la care proful nostru bătrîn, care nu prea era la curent cu noile trenduri din societatea civilă, ne punea la curent cu ceea ce i se părea lui uman, de bun simţ şi de nelipsit din bagajul unui cetăţean responsabil. Ne spunea că ajutorul pentru celălat se va întoarce spre binele nostru în viitor. Într-un fel, îl cita aici pe Jonathan Swift; nu ştiu dacă îl citise, dar cu siguranţă avea dreptate. Ne mai învăţa că responsabilitatea, obligaţia, liberul arbitru şi drepturile merg mînă-n mînă pentru a crea o societate deschisă la minte. 

Au trecut mulţi ani de atunci (vreo 12), dar sunt perfect valabile pentru mine spusele bătrînului profesor de educaţie civică. A, să nu uit, profesorii de educaţie civică nu aveau, neapărat, vreo pregătire în acest sens, (mai ales la ţară!), ci erau aleşi, probabil, în sfatul şcolii, cei mai potriviţi, după opinia lor, cei cu experienţă de viaţă şi care să dea un exemplu copiilor din bănci. Adevărat, căci acel profesor de geografie, chimie şi tot ce se mai putea, a fost singurul primar care nu şi-a făcut avere cît a fost în funcţie. Asta se întîmpla dincolo de Prut, la Lopatnic, prin anul 2002.

Astăzi, implicarea civică este la un nivel îmbucurător de ridicat. Şi se întîmplă în România. Mi-au confirmat acest lucru şi se bucurau de-a dreptul, spunînd-o, doi tineri cu iniţiative, cu dorinţă de schimbare şi implicare socială. Radu Cucută şi Daniel Sandu au prezentat, din partea Fundaţiei Multimedia, pe 8 iunie, la Iaşi, concluziile şi studiile cantitative/ calitative în ceea ce priveşte Iniţiativa pentru societatea civilă pentru regiunea Nord-Est. Este primul studiu de acest gen şi poate ajuta foarte mult dacă este luat în calcul de societatea civilă.

Iată cîteva dintre ideile, concluziile ce au fost prezentate la Iaşi în ceea ce priveşte iniţiativa pentru societate civilă:

1. Regiunea de Nord-Est înregistrează cel mai scăzut nivel de dezvoltare de pe teritoriul  României, chiar dacă, în perioada 2000-2010, atît PIB/locuitor, cît şi cîştigul salarial lunar brut, precum şi rata şomajului şi-au îmbunătăţit în mod simţitor valorile.

2. Locuitorii din Nord-Est sunt mai orientaţi către comunitate.

3. Politica este mai apreciată, mai ales la nivel local.

4. Cultura participativă este una aspiraţională.

M-am gîndit mult pînă să mă apuc să scriu ceva despre asta, am căutat oameni care să-mi spună cum s-a răsfrîns asupra lor propria implicare civică şi cum au descoperit, prin asta, o Românie frumoasă. Oamenii care sunt şi implicaţi şi care să vrea să vorbească despre asta sunt puţini, însă am mulţumit pentru răspunsurile sincere. Am avut un scurt dialog cu oamenii implicaţi, cu oamenii care au timp şi de studiul valorilor, aplicarea lor, transmiterea mai departe a mesajului, dar şi să povestească despre asta.

Iată galeria oamenilor implicaţi (galerie personală):

Radu Cucută

radu cucutaConsultant Politic al Grupului de Analiză Politică şi Comunicare

-Cum vezi implicarea românilor în construirea propriei societăţi?

 Putem să presupunem că mint, putem să presupunem că oamenii nu spun adevărul şi cînd răspund, e chestia aceea de dezirabilitate socială- ei răspund ceea ce se aşteaptă lumea de la ei să răspundă. Inclusiv, dacă fac chestia asta arată sunt fiinţe morale în sens kantian. Ştiu care e diferenţa între bine şi rău, s-ar putea să nu facă tot timpul bine, dar ştiu care e diferenţa între bine şi rău şi acesta e lucru îmbucurător.

Faptul că spun că vor să participe înseamnă că înţeleg că a participa e ceva dezirabil. Şi în momentul în care înţelegi că ceva e dezirabil, la un moment dat, cînd ţi se va oferi oportunitatea, o vei face. Şi o Românie în care 70 % sau chiar 50 %  dintre tineri participă e o Românie în care ce se întîmplă cu noi va fi decis mai degrabă de noi decît de ceilalţi.

-Zi-mi partea frumoasă a României pe care ai descoperit-o implicîndu-te!

Nu ştiu dacă în termenii ăştia trebuie vorbit neapărat pentru că  neimplicarea nu este neapărat partea urîtă. Neimplicarea este un fenomen care trebuie înţeles, adică oamenii nu trebuie blamaţi pentru că nu participă. Eu spun că de la un punct încolo trebuie să înţelegem care e povestea românilor acestora care nu participă şi de ce nu participă ei. Din punctul meu de vedere, partea frumoasă rămâne în continuare asta- felul în care societatea românească este, în acelaşi timp, relativ uniformă, dar, în acelaşi timp, foarte diversă din punctul de vedere al culturii împărtăşite. Cam acesta este punctul fascinant- modul în care o societate poate să fie puternic digitalizată, dar, în acelaşi timp, să rămînă o societate tradiţională. Avem o societate în care un sfert dintre români navighează zilnic pe internet şi, în acelaşi timp, au mai multă încredere în rude decît în românul necunoscut, românul virtual, românul ipotetic. În al doilea rînd, o surprindere este asta de identificare cu comunitatea în care trăiesc. Mi se pare că e un punct bun de pronire, că de la asta se poate porni, deci asta este partea frumoasă a României. Ce afli la sfîrşit este că ai o ţară mult mai diversă şi mai omogenă decît te aşteptai. Asta este interesant- că este diversă şi omogenă în acelaşi timp.

Daniel Sandu

dani sanduConsultant/Analist la Grupul Multimedia

Specialist în Ştiinţe Politice

Partea cea mai importantă mi se pare dorinţa, dorinţa asta extrem de mare de participare. În rîndul tinerilor e ceva colosal. 75 % la nivel naţional dintre oamenii sub 25 de ani participă deja, fie vor să participe în societatea civilă, cumva să aibă o implicare civică. Asta mi se pare o chestie colosală.

-Pe plan personal, ce-ţi rămîne din implicarea civică?

În plan personal îmi rămîne … Eu m-am întors anul trecut din Statele Unite în România şi am decis să mă întorc, cumva orbit de ideea asta că am învăţat foarte multe, s-a investit foarte mult şi cred că pot să fac ceva, să imprim o anumită mişcare, o schimbare în bine. Şi m-am întors în România pentru că am avut impresia că în România am cele mai mari şanse să fac această schimbare tocmai pentru că în România sunt atît de multe lucruri de schimbat. Şi văzînd cifrele astea, studiind ce am studiat, văzînd cum arată generaţia asta tînără, eu, personal, cred că suntem foarte mulţi aşa. Suntem foarte mulţi care vor să schimbe lucrurile şi poate nu acum; acum suntem mici şi foarte multă lume se uită de sus la noi, dar în funcţie de ce decizii, ce valori adoptăm noi acum, la 20-25-30 de ani, în zece ani noi vom fi generaţia dominantă, în zece ani nu se vor mai uita la părinţii noştri sau la oamenii de 35-40 de-acum- se vor uita la noi. Noi vom fi generaţia de referinţă şi pentru politic şi pentru administrativ. Şi dacă noi suntem mai toleranţi decît părinţii noştri, România de mâine va fi mai tolerantă decît România de astăzi. Eu văd o schimbare, eu văd o progresie şi asta mă umple de satisfacţie, asta mi se pare cea mai mişto chestie posibilă.

prof.univ.dr. Adrian Cioroianu

cioroianuActual Decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Fost ministru de Externe al României

-Cum aţi simţit că v-a influenţat, pe plan personal, implicarea civică?

Aici a fost un fenomen interesant, în sensul că implicarea civică a fost mai amre înainte de a face politică şi după ce m-am lăsat de politică. Din 2009 nu mai sunt membru de partid şi aş spune că m-am reimplicat civic. Cred în asta, adică sunt anumite idei în care cred, nu văd de ce n-aş spune-o şi cîtă vreme sunt oameni care gîndesc la fel, mă simt foarte bine. Fie că e vorba de promovarea istoriei sau a benzilor desenate sau a Universităţii Craiova ca echipă de fotbal, niciodată nu m-am simţit singur şi cred în forţa civică. De fapt, ideile modifică o societate, cel mai adesea. Ideile modifică societatea, nu industria, nu drumurile, nu ele sunt la-nceput. Oul în toată povestea asta sunt ideile, înainte de a porni un drum este o idee, înainte de a porni o fabric ă trebuie să fie o idee. Admir oamenii care au idei şi care se luptă pentru ele. Am încercat şi eu să fiu unul dintre ei.

George Hari Popescu

ghpBlogger

Asistent universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti

 – Cum te-a făcut să te dezvoltaţi pe plan personal, implicarea civică? 

Nu mi-a plăcut niciodată înregimentarea, așa că nu m-am implicat formal civic niciodată în țara mea. Am considerat însă că pot face mici schimbări în domeniul meu de activitate. La facultate, ca asistent universitar, am dorit mereu să am inițiative extracurriculare, considerînd că o școală de jurnalism trebuie să fie diversă, vie, conectată la prezent și la viitor. Am inventat unele lucruri, am încercat să le îmbunătățesc pe altele. M-am oprit atunci când interesul management-ului instituției a scăzut, dar sunt convins că mulți colegi ai mei mai tineri vor lupta cît le stă în putință pentru a schimba unele aspecte din învățămîntul universitar.Implicare civică se poate numi și organizarea unor plimbări în grup cu bicicleta în București. Am inventat Ciclopromenada nocturnă, pentru a demonstra că numai noaptea se poate pedala lejer și în siguranță în capitala României. Am avut bucuria să fiu încurajat de sute de bicicliști, dar m-am oprit cînd am observat că schimbarea nu se produce, că infrastructura pentru bicicliști lipsești în continuare. Sunt convins că zecile de grupuri, asociații și organizații militante de acum vor impune presiune asupra autorităților și lucrurile vor evolua.

 – Cum descoperi România frumoasă?

O țară nu este frumoasă unilateral. Nu poate fi frumoasă o țară cu o natură agreabilă, dar în care trăiesc oameni care nu mai cred în educație, cultură, bun simț și comunicare între semeni. Pe zi ce trece, văd cum țara mea se schimbă negativ. Renunțăm zilnic la respect reciproc, acceptăm abuzuri fără să crîcnim, îi disprețuim pe cei care au considerat că studiile superioare sunt nobile, facem gesturi de umilință față de partenerii străini din diverse alianțe. Țara frumoasă este cea a unui prezent decent, a culturii de talie europeană, a educației sistematice de calitate etc. Nu găsesc aceste elemente în România.

Sursa: http://jurnalistacum.blogspot.ro/


Administratorul