Presedintele CE Jose Manuel Barroso a tinut sa-i reaminteasca premierului Tariceanu ca „autoritatile de la Bucuresti trebuie sa prezinte masuri concrete de rezolvare a problemelor identificate in raportul de monitorizare din octombrie”, pentru ca Romania sa adere la UE la termenul stabilit. Romania a facut „progrese impresionante” in procesul de aderare la UE, in unele domenii, din punct de vedere politic si economic, indeplinind intru totul criteriile de aderare, a apreciat Barroso. Un mesaj asemanator a primit seful Executivului romanesc si de la liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European. Parlamentarii europeni au adaugat ca o schimbare a deciziei de primire a Romaniei in UE ar duce si la afectarea imaginii forului european.
„Romania este pe drumul cel bun, datorita reformelor facute de Guvern in acest an”, a spus Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene. Comisarul oficial pentru justitie, Franco Frattini, l-a avertizat insa pe premierul Calin Popescu Tariceanu ca intentioneaza sa viziteze Romania inainte de prezentarea raportului Comisiei Europene din primavara lui 2006. Oficialul european doreste sa vada la fata locului daca justitia romana functioneaza asa cum trebuie si daca lupta impotriva coruptiei este una eficienta.
Si Neelie Kroes, comisarul european pentru concurenta, si-a exprimat satisfactia pentru „cooperarea foarte buna din cursul acestui an cu autoritatile romane, subliniind ca apreciaza implicarea premierului in reglementarea problemelor legate de domeniul concurentei”, se arata intr-un comunicat remis ieri de Guvernul Romaniei.
Vizita premierului Tăriceanu la Bruxelles nu s-a desprins din nota obişnuită a acestor deplasări, şeful executivului primind atât asigurări ferme, cât şi îndemnuri de continuare a eforturilor în vederea îndeplinirii angajamentelor din procesul de aderare.
Cu toate acestea însă, au lipsit criticile şi avertismentele formulate autoritar pe domenii concrete. Executivul poate transforma vizita într-un succes diplomatic, printr-o exploatare eficientă a mesajelor oficialilor europeni.
Din acest punct de vedere, se poate afirma că actuala administraţie încheie primul an de mandat cu o imagine a succeselor de politică externă. Deşi toate evenimentele care au marcat din punct de vedere diplomatic ultima lună conţin aspecte controversate, totuşi ele pot fi prezentate ca un apogeu.
Vizita la Paris a preşedintelui Băsescu, cel puţin aşa cum a fost prezentată ea în presa franceză, a fost marcată de răceala autorităţilor franceze; cu toate acestea, în reflectarea de către presa română a predominat aprecierea că a fost vorba de un succes; a contat, de asemenea, şi faptul că Băsescu a mers (şi) la Elysee, într-un an dominat de preferinţa sa pentru partenerul american.
Semnarea acordului privitor la construirea de baze americane implică riscuri considerabile, precum şi o discuţie mai largă referitoare la cedarea de independenţă. Cu toate acestea însă, autorităţile, sprijinite de mass-media, insistă asupra prezentării acestui eveniment ca pe un succes fulminant.
În fine, vizita la Bruxelles – deloc ieşită din rutină – va concura la configurarea imaginii unui activism extrem al puterii în privinţa reprezentării externe a intereselor României şi ar putea contribui la salvarea aparenţei unui an destul de nereuşit în amsamblul său.
