Jonathan Scheele este îngrijorat că integrarea în Uniunea Europeană ar putea fi percepută negativ de români. Dacă până anul trecut s-a vorbit foarte mult despre beneficiile acestui proces, în ultimul timp se pune accentul pe costurile integrării, a observat oficialul european. El a atras atenţia autorităţilor de la Bucureşti că nu trebuie exagerat şocul integrării. Oficialul european admite totuşi că populaţia trebuie să cunoască atât costurile, cât şi beneficiile ţării noastre ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană.

Așa cum observa și oficialul european, în anii trecuți discursul autorităților, precum și percepția populației referitoare la perspectivele oferite României de integrarea europeană erau profund pozitive.

Se ajunsese chiar la situația în care benefiicile integrării erau hiperbolizate, iar acest pas era descris ca o rezolvare totală a tuturor problemelor României; aproape ca un „sfârșit al istoriei” pentru România, un fel de maxim istoric, după care nu mai rămânea nimic de făcut din punctul de vedere al evoluției.

De la debutul mandatului actualei puteri, a început să se contureze și ipoteza întârzierii integrării (iar aceasta se va reflecta, teoretic, negativ asupra imaginii guvernării).

Un alt factor important al acestei modificări de ton este și acela că, odată cu integrarea (fie că ea se va produce peste doi sau peste trei ani), vor apărea cu certitudine efecte negative pentru anumite categorii sociale, pe care puterea le va recepta din plin sub forma unor nemulțumiri sociale.

La un moment dat, în special în discursul lui Traian Băsescu, aproape că se distingea o tendință de euro-scepticism (în anticiparea unui curent politic ce va avea, cu siguranță, succes în România).

Reamintim că vocea cea mai importantă a euroscepticismului în România, Corneliu Vadim Tudor, este acum pe o linie moartă. De asemenea, un alt partid care practică acest tip de discurs (PUR) este relativ puțin vizibil.

Evenimentele recente au întrerupt cursul mesajelor autorităților referitoare la integrare, dar este de așteptat ca ele să fie reluate și consolidate.

De asemenea, deși nu există evaluări ale modificărilor de percepție a populației asupra acestui fenomen, totuși este evidentă conturarea unei încordări la nivelul unor categorii sociale, care încearcă să anticipeze efectele integrării asupra propriei vieți și, expuse semnalelor diferite pe această temă, sunt confuze și nu știu ce să aștepte de la viitor. Această stare de spirit poate constitui un subiect interesant pentru mass-media, care poate investiga/ analiza atitudinea populației față de integrare, pe categorii și grupuri sociale și profesionale.

Persoane de interes:    Corneliu Vadim Tudor   

Administratorul