Abstract
Chiar dacă anunţul privind depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD pare a garanta apariţia unei perioade de instabilitate politică pentru această toamnă, calculul politic pe care Institutul PRO îl face în această analiză tinde să îl contrazică. Pe baza situaţiei parlamentare actuale, Institutul PRO a realizat o estimare a scenariilor plauzibile care pot influenţa votul referitor la susţinerea sau respingerea moţiunii de cenzură. În acest material prezentăm procedura cerută de lege pentru această situaţie, care este numărul de voturi necesar şi care sunt taberele aflate în dispută. Pornind de la un calcul al aritmeticii parlamentare, vedem cât de viabilă este varianta în care guvernul Tăriceanu ar fi demis. De asemenea, identificăm condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a se ajunge la demitere.
Până în prezent, aceste condiţii nu au fost întrunite decât la votul pentru suspendarea preşedintelui. Acum însă, este vorba de o situaţie în care taberele care se confruntau atunci se recompun, forţând vechi inamici (precum PD şi PSD) să colaboreze într-o nouă „coaliţie monstruoasă”.
Faptul că scena politică oferă o asemenea situaţie complicată, definibilă ca fiind în echilibru instabil, este rezultatul unei ecuaţii cu trei factori de putere importanţi, fiecare cu atuuri semnificative şi, în acelaşi timp, cu o incapacitate majoră de cooperare.
1. Situaţia politică: un tablou în echilibru instabil
SD a anunţat recent că, până pe 10 septembrie, va depune o moţiune de cenzură pentru a demite Guvernul Tăriceanu II. Iniţiativa PSD vine după ce, timp de mai multe luni de la eliminarea PD de la guvernare, social-democraţii au fost cei care au asigurat supravieţuirea actualului Executiv.
Structura politică a Guvernului este formată din PNL şi UDMR. Susţinerea parlamentară pe care aceste două formaţiuni o pot acorda Executivului este de aproximativ 24%. UDMR deţine 7% din totalul mandatelor senatorilor şi deputaţilor, iar PNL 17%. Din punctul de vedere al susţinerii parlamentare concrete, Guvernul actual are cea mai slabă susţinere din istoria post-decembristă.
Învestirea noului Executiv în aprilie a.c., precum şi menţinerea ulterioară a acestuia în funcţie, au fost posibile prin votul PSD care, la vremea respectivă, a dus la cel mai puternic vot de învestitură a unui guvern din ultimii ani. Cauzele politice care au determinat această situaţie sunt multiple, însă în majoritatea lor sunt legate de poziţionarea adversativă a social-democraţilor faţă de preşedintele Traian Băsescu şi faţă de PD. Sprijinul acordat de PSD Guvernului a fost condiţionat de acceptarea de către PNL a unor iniţiative social-democrate (fie că au avut caracter politic, precum suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, fie că a fost vorba de măsuri guvernamentale, precum mărirea pensiilor). Dependenţa Executivului de PSD s-a văzut poate cel mai clar în momentul discutării Legii pensiilor, când social-democraţii au determinat Guvernul să accepte viabilitatea unei propuneri care fusese respinsă anterior, pe vremea când Alianţa D.A. funcţiona.
Citeste studiul integral – aici
