Traian Basescu a declarat ca nu renunta la ideea anticipatelor, dar ca nu va lua o decizie in acest sens decat dupa consultarea cu premierul Tariceanu. Presedintele a criticat din nou in termeni duri PUR apreciind ca PUR rămâne tot timpul o soluţie imorală.
Preşedintele interimar al PD a declarat că in contextul agendei încărcate impuse de procesul de integrare, anticipatele nu sunt de actualitate. Acelaşi mesaj a fost transmis şi de la Bruxelles.
Insistenţa preşedintelui faţă de tema alegerilor anticipate este justificată prin dorinţa sa de a menţine activ un factor de presiune şi control asupra partidelor din coaliţia de guvernare şi asupra premierului Tăriceanu în special. Înmuierea tonului faţă de primul ministru are rolul de a evita o eventuală escaladare a poziţiilor antagonice dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria.
Ea indică totodată o mică înfrângere pentru preşedinte care, în lipsa sprijinului PNL, UMDR şi PUR faţă de anticipate precum şi în condiţiile semnalelor negative de la Bruxelles a fost obligat să facă un pas înapoi.
PD face pentru prima dată declaraţii de reţinere faţă de anticipate, într-un moment în care opinia publică pare a fi dominată de ideea că procesul de integrare exclude această variantă. Cu toate acestea, deşi raţional pare că tema nu are de ce să evolueze, nu trebuie făcută o identificare între agenda României în raport cu UE şi agendele guvernanţilor (şi, în special, cea a preşedintelui).
Realuarea atacului la adresa PUR (soluţie imorală) precum şi la adresa trustului media controlat de Dan Voiculescu (un anumit post de televiziune care vorbeşte despre înlocuirea lui Tăriceanu cu Stolojan sau despre demisia miniştrilor PD) indică un nou plan de acţiune pentru forţarea anticipatelor al cărui prim pas este, din nou, determinarea PUR să iasă din coaliţie.
Practic, prin loviturile repetate şi dure la adresa umaniştilor, Băsescu doreşte să provoace o criză guvernamentală în contextul căruea să redeschidă dosarul anticipatelor.
Într-o asemenea situaţie, cu un guvern lipsit şi de majoritatea fragilă din prezent, Băsescu ar avea toate motivele să convingă opinia publică de justeţea anticipatelor. În acest context, mesajul lui Emil Boc defavorabil anticipatelor este mai degrabă unul de faţadă, determinat de nevoia unei reacţii de moment pozitive faţă de presiunile de la Bruxelles.
Cu toate acestea nu trebuie ignorată realitatea parlamentară care, chiar şi în condiţiile plecării PUR de la guvernare, nu îi va permite preşedintelui să convoace anticipatele. Condiţia dizolvării Parlamentului (o majoritate parlamentară care să nu acorde votul de investitură pentru două guverne consecutive) rămâne valabilă. Mai mult, îndeplinirea devine şi mai dificilă pentru că, prin eventuala plecare zgomotoasă din guvern a PUR va fi anulată posibilitatea ca umaniştii să sprijine, in urma unor negocieri, proiectul anticipatelor.
