Extrase din studiul “Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audio-vizuale al elevilor privind modele culturale”, realizat de CURS pentru CNA, in decembrie 2005

Un prim grafic arată că majoritatea covârşitoare a românilor cred că în viaţă trebuie să reuşeşti cu orice preţ. Iar această impresie tinde a se consolida pe măsură ce creşte vârsta respondentului (la vârstă mai mare, sunt mai mulţi cei care sunt de acord total cu afirmaţia de mai jos şi sunt mai puţini cei care fie sunt în dezacord, fie nu ştiu ce să spună). Aceasta arată foarte clar că tinerii elevi se pregătesc pentru viaţă având în faţă miza succesului ca etalon obligatoriu. Reuşita este, conform cercetării, una materială.

Zonele de activitate către care se orientează tinerii ca fiind unele de succes sunt, în ordine: sportul, muzica, afacerile, televiziunea, filmul. Aşadar, majoritatea sunt domenii prezentate în media ca fiind furnizoare de succes şi de apreciere publică. În acelaşi timp, cu excepţia afacerilor, celelalte domenii de “vârf” sunt relativ exclusiviste (respectiv nu permit afirmarea unor mase mari de oameni). Prin urmare, premisele realizării succesului dorit sunt, de la început, puternic limitate.

Pornind de la această premisă, rezultatele graficului de mai jos sunt previzibile. Pe măsură ce cresc, tinerii cred tot mai puţin că cei care au şcoală multă sunt cei care reuşesc în viaţă. Pentru sport, muzică sau afaceri, nu e nevoie de foarte multă şcoală. Iar acolo unde există foarte multă şcoală, nu e recunoscut public succesul. Aşadar, tinerii în creştere se formează tot mai mult ca respingând valorile pe care tradiţional o societate dezvoltată le induce: respectiv acelea care leagă succesul în viaţă de un nivel ridicat de educaţie.

Rolul şcolii este însă în continuare unul foarte important. Astfel, aceeaşi cercetare încearcă să identifice sursa de formare a unor valori pentru tinerii elevi. Graficul de mai jos indică elemente oarecum surprinzătoare, deoarece infirmă prejudecăţile care s-au format în ultima perioadă şi care sugerau că şcoala şi-a pierdut rolul prevalent în societate. De asemenea, se remarcă şi faptul că familia rămâne un important centru valoric pentru copii, în ciuda scăderii continue a interesului societăţii politice pentru viaţa familială.

Familia apare, la prima vedere, ca având cea mai mică influenţă în opinia elevilor asupra valorilor şi anti-valorilor reţinute sau învăţate cu precădere de către elevi. Totuşi, cele două valori atribuite familiei, adevărul şi respectul (compasiunea, generozitatea) reprezintă valori etico-morale esenţiale. Chiar dacă nu apare pe primul loc, familia mai deţine valori semnificative şi în ceea ce priveşte influenţa elevilor atunci când vorbim de comportamentul activ şi plăcerile vieţii.

Şcoala apare ca având cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor valori civice şi socioprofesionale pentru toate cele trei categorii de elevi ca: libertatea de expresie (între 33-49%), creativitatea (între 57-67%) competenţa (între 48-63%); comportamentul activ (între 43-49%); cultura civică (între 67-84%); spiritul de competiţie (între 50-63%); formarea culturală (între 71-83%); succes (între 57-69%); eroism (între 41-46%); patriotism (între 49-57%). Iată zece valori pe care elevii le atribuie cu precădere şcolii, ceea ce arată că diversele atacuri la rolul învăţământului şi al şcolii din perspectiva valorilor însuşite de elevi nu par îndreptăţite. Chiar dacă nu mai este apreciată ca element major în formarea elevilor, cercetările arată contrariul: şcoala se menţine pe primul loc între cele trei instituţii în ceea ce priveşte influenţa pozitivă asupra elevilor.

Televiziunea apare ca având cea mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuţirea unor valori şi atitudini „mediatice” de cărtre toate categoriile de elevi, chiar dacă în proporţii diferite precum: vedetismul (între 71-84%); sexualitatea (între 40-67%); lipsa de scrupule (între 30-53%); violenţa (între 67-77%); plăcerile vieţii (între 26-45%); vulgaritatea/agresivitatea (între 55-66%); minciuna (între 33-49%); senzaţionalul (între 59-67%); îmbogăţirea (între 33-47%). Influenţa este mai mare cu cât vârsta respondenţilor creşte, ceea ce arată că dependenţa de televiziune creşte cu vârsta.

Nu trebuie uitat că televiziunea promovează cu precădere spectacularul şi modele din viaţa reală, cu accent pe succesul financiar mai mult decât pe cel intelectual. Prin urmare, accentul cade pe satisfacerea unor exigenţe consumeriste şi mai puţin pe cele socio-educaţionale (şcoala) sau morale (familia).

Receptarea de către elevi a valorilor şi anti-valorilor promovate de cele trei instituţii nu este semnificativ diferită în funcţie de vârstă, structura pe sexe şi mediul de rezidenţă, ceea ce arată că tipurile de influenţe menţionate sunt consistente, cel puţin ca tendinţă. Diferenţele de influenţare valorică sunt însă semnificativ diferite în funcţie de cele trei tipuri de instituţii. Dintr-o perspectivă cantitativă, cea mai influentă pare a fi şcoala, cu influenţe determinante asupra aspectelor civice şi profesionale, pe locul doi se situează televiziunea (cu influenţe predominant negative, chiar dacă promovează şi unele valori în concordanţă cu şcoala şi familia), iar pe locul trei se regăseşte familia, chiar dacă se situează cel mai bine la promovarea valorilor moral-creştine.

***

Datele relevate de aceste studii confirmă parţial ipoteza susţinută de Traian Băsescu conform căreia, pentru a avea succes, nu e obligatoriu să fii un elev eminent. Dar preşedintele nu are total dreptate. Astfel, elevii tind să fie de acord cu preşedintele, preluând declaraţiile acestuia ca model de urmat. În consecinţă, îşi proiectează succesul în viaţă ca fiind distinct faţă de şcoală şi faţă de valorile şcolii. În acelaşi timp însă, şcoala rămâne o instituţie esenţială pentru formarea elevilor, chiar dacă aceştia nu sunt de acord cu asta. Riscul care derivă din această situaţie ţine de perspectiva îndepărtării tot mai mult a publicului de şcoală şi, în consecinţă, de a delegitima constant pretenţiile reprezentanţilor şcolii de a fi susţinuţi în demersurile lor.

Persoane de interes:    Traian Basescu   

Administratorul