Doua legi, cerute de liberali, nu au primit pana acum sustinerea conducerii PD. Este vorba despre Legea lustratiei, care ar impiedica alegerea in functiile publice a fostilor ofiteri de securitate si a fostilor colaboratori ai politiei politice, dar si a fostilor inalti functionari comunisti. PD se opune, de asemenea, unui proiect de lege liberal, sustinut si de Partidul Conservator, prin care Registrul Comertului ar reveni, din subordinea Ministerului Justitiei, in cea a Camerei de Comert. Alte doua proiecte de lege, propuse de data aceasta de PD, nu au primit inca sustinerea partenerilor de Alianta. Legea impotriva migratiei politice, propusa de vicepresedintele PD Ioan Oltean, a fost deja respinsa de liberali in Camera Deputatilor. PD nu a reusit sa obtina ieri sprijinul PNL nici pentru modificarea Legii referendumului, ceruta de presedintele Traian Basescu. Coalitia nu a ajuns la un acord nici in privinta formei finale a pachetului de legi privind administratia locala, initiat de Vasile Blaga.

 

PD a cerut ieri PNL sa se „ocupe” si de „potolirea” lui Ludovic Orban. „Am cerut PNL, fiind o problema interna a lor, sa analizeze declaratiile domnului Orban care otravesc relatiile din Alianta, dar aduc si costuri politice, prejudicii de imagine a acesteia”, a declarat liderul PD Emil Boc.

 

Dialogul dintre cele două partide ale Alianței pare că se produce sub semnul unei conflictualități din ce în ce mai greu de camuflat. Câtă vreme disputele se rezumau la discuțiile în contradictoriu dintre persoane sau la manifestările de tip opoziție ale democraților, imaginea de unitate avea șanse să fie protejată (inclusiv la adăpostul unei presupuse “distribuții de roluri”). În momentul în care conflictul ia forma refuzului de a sprijini proiectele de lege ale partenerilor de Alianță, prioritățile celor două partide par să se fi separat irevocabil.

Concret, pentru fiecare dintre proiectele de lege pentru care nu se găsește calea către consens explicația este reprezentată de prioritățile politice diferite presupuse pentru fiecare dintre cele două partide:

  • Trecerea Registrului Comerţului în subordinea Camerei de Comerţ reprezintă o încercare a liberalilor de a-şi creşte influenţa în acest domeniu, dar este conformă şi cu ideologia liberală pe care încearcă să o promoveze. PD se opune şi foloseşte ca principal argument practica legislativă din ţările europene, în majoritatea acestora Registrul Comerţului fiind sub autoritatea Ministerului Justiţiei;
  • Legea Lustraţiei este susţinută de liberali în continuarea promisiunilor electorale; poziţia divergentă a PD poate fi generată şi de posibila pierdere de capital electoral şi de poziţii de influenţă deţinute prin intermediul unor membri care ar intra sub incidenţa acestei legi;
  • Legea împotriva migraţiei politice, susţinută ferm de PD şi în legislaturile trecute poate avea drept efect pierderea unor poziţii deţinute de PNL în administraţia locală, prin racolarea unor membri ai altor partide. Este cunoscut cazul de la Bacău, unde primarul Romeo Stavarache a fost ales din partea PUR, dar acum este membru PNL;
  • Modificarea Legii referendumului, cerută de preşedintele Băsescu pentru a-şi mări puterea de decizie în acest domeniu şi susţinută cu tărie de PD, constituie unul dintre punctele prin care PNL încearcă să-şi continue politica de delimitare de preşedintele Băsescu şi de punere a acestuia în dificultate, în condiţiile în care liberalii se simt tot mai ameninţaţi de poziţiile publice ale preşedintelui
  • Întârzierea promovării pachetului legilor administraţiei locale confirmă ipoteza că cele două partide încep să opună rezistenţă reciprocă în ceea ce priveşte promovarea intereselor distincte ale liberalilor şi democraţilor în teritoriu.

Administratorul