Accesul la fondurile SAPARD
“Am fost în vara aceasta în Bucovina şi am vizitat o fermă modernă, care s-a finanţat pe bani europeni. Deci, am văzut o gospodărie ţărănească, care s-a împrumutat de bani, a obţinut fonduri, pe fondurile SAPARD, pentru a-şi face o fermă performantă de creştere a animalelor. (…) Deci, România nu este România pe care unii şi-o imaginează. Sigur că este şi o zonă care a rămas poate în urmă, dar sunt şi zone în care progresul este incredibil. Cine se aşteaptă în străinătate să vadă într-un sat din nordul României, în Bucovina, Internet şi site pentru pensiunea de care vă vorbeam şi oameni care erau la curent cu toată actualitatea, fie ea politică, fie de altă natură?”
Atitudinea fata de subventiile in agricultura
Care vor fi subvenţiile acordate şi, mai concret, ce sprijin va avea agricultura pentru ca această integrare să fie cât mai benefică pentru ţăranii români?
Călin Popescu Tăriceanu: “Realitatea este următoarea: noi am rămas cu nişte clişee: România, mare ţară agricolă. Acest lucru era adevărat, dar a fost adevărat mai cu seamă până în preajma celui de-al doilea război mondial, când, datorită faptului că nu existau încă tehnologii moderne în agricultură, producţia agricolă depindea esenţial de calitatea pământului şi a climei. (…)”
“În ceea ce înseamnă subvenţiile, să ştiţi că virtutea principală nu este subvenţia pe produs şi nu va mai fi subvenţia pe produs, ci transformarea gospodăriilor în gospodării agricole, în ferme agricole, care să aibă valenţe economice, deci care să nu producă pentru autoconsum, ci să producă pentru a vinde, pentru a comercializa. Acest lucru înseamnă o specializare a lor. Unul se specializează pe creşterea animalelor, altul se specializează pe cultivarea pământului ş.a.m.d.
Pentru a rezolva problema fărâmiţării pământului – care este rezultatul concepţiei despre agricultură a fostului preşedinte, Ion Iliescu, şi a fostului FSN -, am promovat un pachet de legi de reformă a proprietăţii care să permită comasarea acestor proprietăţi şi care să ducă la formarea unor ferme agricole de dimensiuni medii sau mijlocii – 20-50 de ha -, pe care să se poată face agricultură modernă cu productivitate şi care să producă pentru piaţă, şi nu pentru gospodărie. Trebuie să înţelegeţi că, peste 5 ani, fiecare gospodărie va trebui să se ducă să-şi cumpere ouăle de la piaţă, să-şi cumpere carnea de la piaţă, să-şi cumpere roşiile de la piaţă, să-şi cumpere cartofii de la piaţă, şi el să se ocupe numai de una sau două activităţi de bază. Dacă vom vrea să facem în gospodărie de toate, ca acum, nu o să avem performanţă.
Există o populaţie în agricultură foarte în vârstă, care sigur că are, din ce în ce, o capacitate mai redusă de muncă, şi ne-am gândit şi pentru ei. S-a promovat sistemul rentelor viagere, deci al sumelor care sunt acordate până la sfârşitul vieţii de către stat, în condiţiile în care fie unii dintre proprietari decid să îşi vândă proprietăţile agricole pentru că nu le mai pot lucra, şi primesc 100 de euro pe ha până la sfârşitul vieţii – şi nu o dată; este vorba de suma pe an -, fie primesc 50 de euro pe ha pe an, pentru cei care hotărăsc să dea aceste suprafeţe în arendă, în aşa fel încât să se realizeze exploataţii agricole mai mari. Deci, ţinând cont de vârsta lor înaintată, ei îşi pot păstra o suprafaţă de teren în jurul casei, pe care pot să îşi facă minimum de agricultură, grădinărit, care să le asigure mijloacele de bază de subzistenţă.”
Aderarea, proiect politic personal
“Succesul aderării la Uniunea Europeană este proiectul meu politic. E proiectul politic de care m-am legat cel mai mult ca prim-ministru şi, în aceeaşi măsură, şi Partidul Naţional Liberal. Mă implic personal în monitorizarea eforturilor pe care guvernul, administraţia centrală, le face pentru a reuşi aderarea în termenul prevăzut, la 1 ianuarie 2007, fără să fie nevoie să se aplice clauza de salvgardare.”
Semnale pozitive din Europa
“Oficialii europeni cu care am discutat mi-au spus un lucru foarte clar, şi acesta este, dacă vreţi, elementul important care mă mobilizează, şi nu numai pe mine, pe toţi colegii mei. Dacă vom merge în acelaşi ritm susţinut, România va intra în Uniunea Europeană nu oricum, cu fruntea sus. Nu datorită unor combinaţii politice de culise, cum s-a mai întâmplat în trecut, vreau ca România să fie în primul rând judecată în funcţie de capacitatea ei de a-şi îndeplini obiectivele, noi trebuie să arătăm că România este o ţară serioasă care îşi respectă angajamentele luate. Ne-am asumat nişte angajamente şi haideţi să fim şi noi membri.”
