Știri

Parlamentul European (PE) ii  primeste oficial pe noii deputati europeni din partea Romaniei si Bulgariei. Cei 35 de romani si cei 18 bulgari au devenit membri ai PE la 1 ianuarie, o data cu aderarea la UE. Ei au fost numiti de Parlamentele de la Bucuresti si Sofia, iar mandatele lor se vor incheia dupa organizarea alegerilor europene. Aceste alegeri sunt programate, in Romania, pe data de 13 mai. Primirea oficiala a parlamentarilor romani are loc la Strasbourg, unul din orasele unde au loc plenarele PE, alaturi de Bruxelles. Momentul va fi precedat de inaltarea steagurilor Romaniei si Bulgariei. Romania a avut dreptul la 35 de observatori in Parlamentul European din 26 septembrie 2005. Cu mici exceptii, partidele au pastrat aceleasi persoane pentru noul mandat. Numarul total al parlamentarilor europeni a ajuns la 785. Dupa urmatoarele alegeri europene din 2009, numarul deputatilor va scadea la 736, dintre care 33 din Romania si 17 din Bulgaria.

Alegerile europene – un examen pentru clasa politică

Dincolo de orice fel de calcul referitor la distribuţia mandatelor la alegerile europene, putem afirma că scrutinul din mai va reprezenta un test pentru partidele politice româneşti. Acest examen electoral va constitui un indicator al modului în care actorii politici au performat în ultimii doi ani, oferind în acelaşi timp o imagine asupra raportului de forţe existent pe scena politică autohtonă. Pe lângă miza câştigării cât mai multor mandate de europarlamentar şi a unei reprezentări cât mai bune în forul legislativ european, acest moment electoral poate deveni un punct de reper pentru confruntarea politică internă şi pentru scrutinul parlamentar naţional. El are menirea de a evidenţia principalii competitori, de a favoriza polarizarea spaţiului politic şi electoral şi chiar de a conduce la o redefinire a opţiunii de vot în favoarea majorităţii sau a actorului politic dominant. Altfel spus, rezultatele alegerilor europene pot activa un mecanism psihologic de tip „spirala tăcerii”, contribuind la promovarea şi la potenţarea imagologică a unor competitori. Ele au capacitatea de a defini axa electorala centrala, stimulând astfel votul util sau conformismul social.

Totuşi, relevanţa unui astfel de test poate fi pusă sub semnul întrebării de o serie de variabile ce particularizează alegerile pentru PE. Una dintre acestea se referă la participarea la vot. Gradul de mobilizare electorală, evidenţiat de numărul de cetăţeni prezenţi la urne, are consecinţe nu doar asupra reprezentativităţii forului legislativ, ci asupra performanţei electorale a partidelor politice. Experienţa ţărilor care au intrat de curând în UE demonstrează că interesul populaţiei pentru alegerea parlamentarilor europeni este destul de redus. Practic, cu excepţia Maltei şi a Ciprului – state mediteraneene, cu o populaţie mică, ce nu au cunoscut experienţa comunismului – toate celelalte state care au dobândit statutul de membru în 2004 au înregistrat, la primul examen electoral de acest tip, participări electorale scăzute[1]: între 16.9% în Slovacia şi 48.3% în Lituania. Chiar dacă sondajul de opinie Data Media, ce a constituit suportul de date cantitative pentru simularea distribuţiei mandatelor de europarlamentar, pune în evidenţă un grad al participării electorale destul de ridicat (69.2%), există premise ca şi în cazul României, numărul de alegători prezenţi la urne să fie unul redus. Carenţele informaţionale, insuficienta valorizare a acestor alegeri a căror miză este subestimată, caracterul abstract şi prea puţin definit, în percepţia publicului larg, al UE şi al PE, încrederea scăzută în politicieni şi în partidele politice constituie doar câteva dintre elemente care ar putea contribui la definirea unei situaţii electorale caracterizate de pasivism şi lipsă de interes. Mai mult, evoluţia corpului de electori activi (a celor care îşi exprimă prin vor opţiunile politice) în România postdecembristă evidenţiază o tendinţă descendentă a participării la vot.

Studiul integral – aici



[1] Slovacia – 16.9%; Polonia – 20.9%; Estonia – 26.8%; Slovenia – 28.3%; Cehia – 28.3%; Ungaria – 38.5%; Letonia – 41.2%; Lituania – 48.3%; Cipru – 72.5%; Malta – 82.4%


Administratorul