Fondat:

1858
Presedinte: Roberta Anastase
Sediu: Palatul Parlamentului, str. Izvor nr.2-4, sectorul 5, Bucureşti
Site web: www.cdep.ro

Scurt istoric al Parlamentului României

Bazele instituţiei parlamentare în Principatele Române s-a pus în anul 1831 în Ţara Românească  iar un an mai târziu în Moldova prin adoptarea Regulamentului Organic. Prin Convenţia de la Paris (1858) şi prin Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864)  s-a modificat şi lărgit principiul de reprezentare populară: s-a introdus Senatul ca cea de a doua cameră. Constituţia din 1866 a oferit românilor un Parlament în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a forurilor legislative din Europa Occidentală din acea vreme. Cele mai importante acte adoptate de Parlament în istoria României moderne au fost Declaraţia de Independenţă din 9 mai 1877 şi actele de unire de la sfârşitul Primului război mondial. Din februarie 1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea şi în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele sale atribuţii. În perioada comunistă, prin Constituţia din 1948, parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare unicamerală, Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste.

Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituţie aprobată prin referendum în 1991 şi revizuită în 2003.

Camera Deputaţilor – organizare şi funcţionare

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament.

Biroul permanent este compus din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.

Printre atribuţiile Biroului permanent se numără:

  • solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
  • pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor;
  • întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;
  • conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor;
  • propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general adjunct.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, este ales prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin 10 deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.

Legiferarea

Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. Acestea se adoptă cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Proiectele de lege şi propunerile legislative se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor sau Senatului, ca primă Cameră sesizată, în condiţiile prevăzute la art.75 din Constituţia României.

Camera Deputaţilor sau Senatul, ca primă Cameră sesizată, se pronunţă asupra proiectelor de lege şi propunerilor legislative cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării acestora în Biroul permanent. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile de la data prezentării în Biroul permanent.

Proiectele şi propunerile legislative se trimit spre dezbatere şi avizare, comisiilor permanente competente. După examinare, comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate. Raportul se transmite Biroului permanent. Proiectele de lege sau propunerile legislative avizate se supun dezbaterii şi votului plenului camerei.

După adoptarea ori respingerea de către primă Cameră sesizată a proiectului de lege sau a propunerii legislative, acestea se trimit celeilalte camere, care va decide definitiv.

În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.cdep.ro

Configuraţia politică a Camerei Deputaţilor după alegerile din 2008

  • Grupul parlamentar PDL: 115 membri
  • Grupul parlamentar PSD-PC: 114 membri
  • Grupul parlamentar PNL: 65 membri
  • Grupul parlamentar UDMR: 22 membri
  • Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: 18 membri