Christine Lagarde la microfon

Daca dam la o parte discursul politic, in care tot ce se intampla are mize partinice, iar propunerile de politici sunt sustinute sau respinse in functie de cine le moseste, ramane o realitate – in Romania se discuta tot mai mult de reduceri de taxe. Ca solutie realista si aplicabila imediat.

Eu cred ca asta este o veste buna pentru orice membru al clasei de mijloc si o speranta pentru toti intreprinzatorii care se chinuie, luna de luna, sa isi plateasca darile la stat si sa tina si angajatii cu forme legale.

Postarea publica a strategiei fiscal bugetare va resuscita discutiile despre daca, in Romania, se reduc sau nu taxele. Prevederile, asumate de Guvern, sunt destul de clare – reducere CAS din vara pentru angajatori (masura de scadere a fiscalizarii muncii), reducere TVA (de cand si cu cat inca nu e clar, dar tendinta inceputa anul trecut la paine va continua, cel mai probabil), reducerea impozitului pe venit pentru cei cu venituri mici (celebrele cote de 8% si 12%) si, in paralel, facilitati pentru cei care creeaza noi locuri de munca (deci, tot reduceri de taxe). Pachetul face parte din ce a promis USL in campanie (link aici) si ce a votat in Parlament (link aici). Deci, strict tehnic, nu e vorba de solutii electorale, ci de aplicarea masurilor promise in 2011 si 2012.

Indiferent de critici, masurile vor ajuta. Pentru ca sunt stimulente pentru economie intr-un moment de crestere. Si ajuta la relansarea consumului si la sustinerea cresterii economice. Iar, pentru cei din zona de mijloc, orice reducere de taxa inseama un plus la venituri. Reducerea CAS va insemna ca o parte din taxele pe munca pot ramane la angajat (sau, la angajator, stimulat sa tina banii in salarii pentru si mai multi angajati). Reducerea cotei unice pentru cei cu venituri mici, fara sa fie o povara pe buget, inseamna un semnal de reducere a polarizarii sociale. Pana la urma, cresterea economica, cresterea PIB-ului este o suma, o medie. Una care nu se aplica egal tuturor. Solutia de a reduce decalajele vine dintr-o abordare diferentiata. Asa cum maririle de salarii se aplica diferentiat (mai degraba doar celor cu salarii mici, cei care intra in sistem), si reducerile de taxe trebuie sa se aplice tot diferentiat (astfel incat sa beneficieze de ele, de exemplu, cei care au salarii de pana intr-o mie sau doua mii de euro – adica, majoritatea salariatilor din Romania). Daca aceasta reducere diferentiata va fi insotita, ulterior, prin pasi de crestere a taxarii pentru speculatiile bancare, de exemplu, sau pentru pensiile si salariile “nesimtite”, de sute de milioane de lei lunar, date prin tot felul de portite legislative unor privilegiati – atunci incepem sa ne indreptam spre o abordare mai sanatoasa.

Am urmarit-o recent la BBC pe Christine Lagarde, la o conferinta sustinuta in Anglia, despre provocarile economice recente. Sefa FMI spunea acolo ca una din solutiile de reducere a inegalitatilor in lume, inclusiv in lumea dezvoltata, este intarirea caracterului progresiv al impozitarii. Ce inseamna asta? Ca cei cu venituri mici sa plateasca mai putin, in timp ce aceia care au venituri mari sa plateasca mai mult. Nu doar in suma absoluta, ci si procentual. De ce? Pentru ca societatea ofera servicii diferentiate fiecaruia dintre noi, iar cei cu venituri mici au oricum mai putine avantaje decat cei cu venituri mari. Deci, in consecinta, povara fiscala trebuie sa fie echitabila. Da, acest lucru este sustinut tot mai tare de conducerea FMI, cea care, pana de curand, accepta discursul despre austeritate. FMI si-a dat seama ca se poate depasi criza mai bine prin abordari incluzive, prin solutii echitabile, prin crestere si protectie sociala intarita pentru cei mai loviti de criza. Iar pachetul promovat astazi in Romania pare sa se potriveasca perfect acestei viziuni. Este o viziune moderna a progresistilor occidentali, care isi face loc si in SUA (a facut furori apelul stangist al lui Obama, in discursul despre starea natiunii, la nevoia de politici incluzive, in ce priveste categoriile defavorizate), dar si in alte state europene. Iar perspectiva ca socialistii sa castige, in premiera dupa mult timp, alegerile europene, ar insemna ca Parlamentul European sa fie mai orientat spre o astfel de filosofie.

Cea mai mare capcana, in Romania, va fi una de comunicare. De ce? Pentru ca exista un filtru de formatori care continua sa perverteasca sensul real al unor masuri economice, din motive pragmatice. Iar acest lucru duce la pervertirea intelegerii unei realitati de catre publicul larg. Va amintiti masura cotei unice? Cand a fost promovata, foarte multi formatori de opinie au spus ca este extraordinara pentru toti romanii, in conditiile in care ea era extraordinara doar pentru cei cu veniturile foarte mari (ei numarandu-se printre beneficiari). La fel se va intampla si acum? Vom vedea iar analisti care vor critica reducerea taxelor pentru cei cu venituri mici doar pentru ca ei nu vor profita direct de asta? Asa au facut la reducerea ratelor la banci pentru cei cu venituri mici.

Personal, cred ca, daca acest pachet intra in vigoare in urmatorul an, economia romaneasca va fi enorm ajutata, structural. Beneficiile se vor vedea in salarii, in consum, in cresterea economica si, mai ales, in reducerea polarizarii sociale. Aceste efecte sunt unele extrem de concrete, suficient de solide pentru a genera, ciclic, o dinamica pozitiva, de care, pana la urma, beneficiem cu totii. Dincolo de propaganda fiecarui partid, acestea atrag astazi Romaniei laude pentru cresterea sa economica in toate marile publicatii financiare ale lumii. Sigur, nu vedem aceste laude acasa, pentru ca stirile despre Gigi, Elodia sau Basescu sunt mai interesante. La fel, speculatiile despre care vor fi sarcinile reale, in Guvern, ale lui Klaus Iohannis.


Dan Sultanescu
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro