Premierul muta bine, dar o face gresitTitlul acestui text exprima un paradox la care asistam in prezent: teoretic, miscarea premierului i-ar putea asigura acestuia sansa supravietuirii in politica. Practic insa, prin modul in care se comporta, Calin Popescu-Tariceanu risca sa reediteze in prezent scenariul pe care l-a mai cunoscut si PNTCD in anul 2000. Adica, sa iroseasca toate oportunitatile pe care le are si sa le transforme in capcane. Care sunt marile oportunitati care au aparut acum, prin renuntarea la colaborarea cu PD? Ma voi limita la doua, importante prin potentialul lor politic.

In primul rand, exista sansa de a folosi instrumentele puterii pentru a scadea forta PD. PD e in continuare promovat ca partid puternic, voce a Aliantei, in crestere in sondaje, suficient de pragmatic pentru a valorifica si prezenta in opozitie. Dar, fara parghii politice (daca schimbarea de la varf va fi urmata si in teritoriu), fara capacitatea de a mobiliza resurse, cu riscul devoalarii afacerilor necurate derulate in timpul guvernarii (daca exista), fara sa mai aiba de partea sa sprijinul neconditionat al societatii civile si al formatorilor de opinie (asa cum era in 2004) si, in fine, cu o relatie relativ complicata cu presedintele Basescu, PD se afla intr-o postura defavorabila. Democratii vor da un examen foarte greu in urmatoarele luni, care ne vor arata daca acest partid va mai conta sau nu la urmatoarele alegeri si daca vor mai putea pretinde ca reprezinta idealurile Aliantei si ale electoratului sau. Miza debarcarii lor de la putere nu este neaparat cresterea PNL, cat mai degraba stoparea PD, care continua sa mearga pe drumul sau dual si profitabil al discursului de opozant in acelasi timp cu comportamentul de principal pion al puterii.

PNL are posibilitatea de a folosi resursele guvernarii pentru a arata ca PD nu este atat de imaculat si de moral pe cat pretinde, sperand astfel sa ii limiteze capacitatea de a se reface electoral. Exista insa o problema: PNL va fi fortat sa faca acest joc intr-un climat electoral (fiindca un asemenea climat va exista de acum inainte, timp de cel putin 2 ani), in care va conta foarte mult ce cred cei care voteaza (si care vor vota in scurt timp, si inca de mai multe ori). Prin urmare, PNL va trebui sa construiasca motivatii acceptabile electoral pentru toate gesturile sale. Premierul Tariceanu insa, in discursul sau, nu a dat asemenea motivatii. Dimpotriva, declaratia sa de presa a cuprins sentinte lasate in aer, ca si cum argumentatia ar fi fost clara si binecunoscuta tuturor acelora catre care s-a adresat cu apelativul „dragi romani”. Aceste sentinte (ca Alianta nu mai este o solutie, ca Basescu a subminat constant guvernarea, ca premierul este atotstiutor si ca anticipatele sunt periculoase) nu au avut, de partea lor, si explicatii. Dar de ce Alianta nu mai este o solutie? De ce Basescu a subminat guvernarea? La aceste intrebari, premierul nu a raspuns. Si risca foarte mult, fiindca raspunsurile vor veni din alte parti. Adica, de pilda, de la Basescu. Presedintele va da publicului explicatiile pe care Tariceanu le-a considerat clare. Iar apoi, in loc sa vedem cum presedintele se apara de atacurile premierului, am putea asista la un joc invers.

A doua sansa a premierului tine de perspectivele sale in fruntea PNL. Tariceanu avea (si are inca) posibilitatea de a orienta activitatea puterii spre problemele guvernarii, astfel incat evolutiile pozitive din ultimii doi ani sa fie mai bine si mai clar percepute de electorat. Fiindca, in ciuda scandalului politic, exista in continuare evolutii pozitive. La salarii, la cresteri economice, la investitii. Acestea, chiar si grevate de cresterea deficitelor si de riscurile acumulate ca urmare a instabilitatii imagologice, continua sa contribuie la cresterea nivelului de trai. Daca insa nu se face legatura intre crestere si raspunderea factorului politic, actualul guvern risca sa fie perceput pe baza imaginii sale si nu pe baza performantei in sine. Si va ajunge sa repete extrem de usor scenariul PNTCD, care se confrunta cu o situatie similara in 2000.

Liberalii cad in capcana de a se preocupa exclusiv de criza si de rezolvarea ei, lasand comunicarea despre guvernarea efectiva pe plan secund. Astfel, ei rateaza sansa dupa sansa, printr-o strategie paguboasa. Iar atunci cand vor incepe socotelile electorale, va fi greu de reamintit ca actualul guvern nu a fost unul foarte slab. Tariceanu simte ca are nevoie sa valorifice mai mult activitatea executiva, dar o face suficient de inabil pentru a nu obtine mai nimic din asta. A facut promisiuni, la fel ca orice lider guvernamental care crede ca e suficient sa vorbesti despre reduceri de taxe sau mariri la salarii pentru a demonstra ca e eficient.

S-a prezentat ca un lider care se sacrifica pentru Romania si si-a asumat doi ani pentru un obiectiv iluzoriu: crearea unei Romanii prospere intr-o Europa care sa ne respecte. Discursul premierului Tariceanu de duminica a fost un excelent exemplu despre cum nu se face comunicare politica. Prin mesajele date, Tariceanu arata cat de multe oportunitati are, dar demonstreaza tot el ca poate sa le dea cu piciorul. Analizand la rece, rational, premierul a facut miscari potrivite, care il pot ajuta sa evite o moarte lenta. Joaca tare, incercand sa ridice miza si sa reziste dupa cel mai mare duel politic al ultimilor ani. Practic insa, la modul in care a abordat aceasta lupta, vedem ca socoteala rationala are mici sanse de a se aplica. Cu o echipa mai slaba decat initial, cu un partid in care Antonescu se pregateste tot mai clar pentru succesiune, cu un partener parlamentar – PSD – care e mult mai complicat decat fostul prieten, cu perspectiva mai multor momente electorale in care lupta cu Basescu e mult mai greu de sustinut, Tariceanu nu pare sa aiba suficienta forta pentru a da concretete si consistenta propriilor miscari. Care, desi curajoase si corecte, s-ar putea dovedi inutile.

Articol publicat si in Ziarul Financiar

Persoane de interes:    Călin Popescu Tăriceanu    Traian Basescu   

Dan Sultanescu
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro