Mai sunt doua saptamani de campanie electorala. Suntem, asadar, la jumatatea perioadei in care partidele au inceput sa-si promoveze candidatii si programele electorale, inainte de un vot care ar trebui sa fie, cel putin teoretic, istoric. Pe 25 noiembrie 2007, Romania isi va desemna pentru prima data in istoria sa reprezentanti alesi democratic pentru o institutie internationala. Votul pentru Parlamentul European inseamna o forma de integrare efectiva si are la scara temporala o incarcatura simbolica foarte mare. Cum se deruleaza efectiv aceasta campanie electorala? Greu de sintetizat in doar cateva cuvinte. Si asta nu pentru ca dimensiunea informatiior si a semnificatiilor ar fi prea mare pentru a fi sintetizata, ci dimpotriva. De doua saptamani de zile, abia daca ne dam seama ca are loc o campanie electorala in Romania.

Practic, nici unul dintre partidele politice importante nu isi face campanie electorala masiva acolo unde ochiul omului obisnuit ajunge cel mai usor, statistic (adica pe strada si la TV). PNL este cumva mai prezent in zona de outdoor prin niste pliante seci care amintesc de comunicarea institutiilor publice. Dar exista o ruptura intre comunicarea creata pentru aceasta campanie si mesajul politic obisnuit al PNL si al guvernului condus de liberali. Fara o asociere intre echipa de candidati si echipa liderilor PNL, aceasta ruptura face ca activitatea de campanie sa fie usor de perceput ca artificiala.

Democratii incearca sa fie opusi si supraliciteaza legatura dintre candidati si principala zona de comunicare politica a PD, presedintele Traian Basescu. Prin aceasta, estompeaza vizibilitatea propriilor nume propuse, dar acest efect este unul acceptabil, cata vreme singurul element pe care PD conteaza in aceasta campanie este mobilizarea generata de referendum. Din acest punct de vedere, PD este direct interesat de inhibarea discutiilor despre europene, dorind un accent mai mare pe referendumul pentru uninominal.

Social-democratii nu fac nici o campanie artificiala, nici una foarte legata de conducerea partidului. Au preferat o formula „originala”: nu fac campanie deloc. Sub inspirata conducere a lui Liviu Dragnea, PSD straluceste prin absenta in aceasta campanie, reusind performanta de a nu avea nicio forma de mesaj unitar pana acum. Singura tentativa de acest gen a fost proiectul „tu faci oferta”, o gaselnita promovata mai ales pe internet (adica acolo unde oricum nu prea exista public PSD) si care incearca sa ii delimiteze atat pe coordonatorul de campanie, cat si pe liderul partidului de raspunderea pentru derularea eforturilor de campanie. Dintre partidele mici, singurele care incearca sa iasa in evidenta sunt cele care au sanse minime de a depasi pragul electoral. PNG mizeaza pe numele tot mai sifonat al lui Gigi Becali, crezand ca acesta ar putea sa fie o garantie pentru atingerea unui scor bun. Or, tocmai acest nume a inceput sa se erodeze in ultimele luni. PNTCD incearca sa impuna un slogan care, in contextul scandalului din Italia, si-a schimbat semnificatia. „Raman roman in Europa” tinde sa devina o explicatie a unor probleme si nu neaparat o forma de mandrie si de demnitate. PLD mizeaza pe numele Stolojan si pe asocierea imagologica importanta cu simbolurile portocalii ale Aliantei decedate. Insa, chiar si cu sprijinul recent al presedintelui Basescu, este greu de crezut ca PLD are forta obtinerii unui scor semnificativ. PIN apeleaza prea timid la discursul tineresc si proaspat pe care il poate aduce o lista de candidati sub 35 de ani, cu pregatire universitara si rupti de politica. Iar PC isi construieste un efort organizatoric interesant, dar care nu este sustinut si de o lista de candidati pe masura. PRM lipseste aproape total din campanie, iar UDMR are o dinamica proprie, chiar si aceasta destul de discreta.

Rezumand, nimeni din actuala campanie nu a iesit in evidenta. Niciuna din formulele propuse, desi multe din ele promitatoare, nu a confirmat intr-un mesaj coerent, puternic, consolidat si consistent. Dimpotriva, aproape fiecare partid, cu exceptia notabila a PD, pare ca ignora atuurile pe care le are si prefera sa opteze pentru cai alternative de promovare. PNL ignora guvernarea pe care o controleaza, PSD ignora calitatea europarlamentarilor pe care ii are deja, iar partidele mici ignora nisele pe care ar fi putut sa se consolideze si prefera discursuri generaliste, din care nu se remarca nimic.

Pe acest fond, este normal ca raspunsul din partea electoratului sa fie aproape nul. Dezinteresul pentru alegerile europene a devenit unul cvasi-general. Pentru roman, acest scrutin nu inseamna nimic, fiindca nu stie la ce foloseste si cu ce il va ajuta. Mass-media se intrec in formate care sa ingroape cat mai mult audientele unor dezbateri pe autentice teme europene. Pentru oamenii simpli, aceste alegeri nu seamana deloc cu alte momente similare din trecut, fiindca nu produce acelasi tip de efecte pentru ei: nu au loc serbari campenesti, nu se mai fac concerte gratuite de anvergura, nu li se mai ofera prea multe pomeni electorale in teritoriu. Efortul depus de partide pentru convingerea populatiei este mult mai putin consistent ca in alti ani, iar asta contribuie la lipsa de motivatie din partea societatii. In conditiile in care discursul politic romanesc este foarte putin ideologizat, absenta unor motivatii pur pragmatice face ca atitudinea publicului sa fie una foarte apatica. Pe acest fond, pare un efort mult prea mare chiar si acela de a urmari ce se mai intampla. Iar daca, in urmatoarele doua saptamani, nu se va intampla ceva major si nu se va schimba din temelii atitudinea tuturor actorilor implicati, este foarte probabil ca Romania sa bata recorduri legate de absenteism.

Articol publicat si in Ziarul Financiar

Persoane de interes:    Liviu Dragnea   

Dan Sultanescu
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro