Noul razboi al presedintelui Basescu cu „tonomatele” este inevitabil, cata vreme presedintele isi disputa cu presa postura de principal depozitar al standardelor de moralitate si onestitate in Romania. Daca ar fi existat o justitie functionala, aceasta disputa nu ar fi putut avea aceasta intensitate. Dar, cata vreme o controversa nu poate fi reglata legitim printr-o decizie a justitiei, ea nu poate fi rezolvata decat pe baza unui concurs de imagine. Castiga nu cel caruia i se da dreptate in justitie, ci acela care striga mai tare si mai credibil decat toti ceilalti. Intr-o democratie functionala, enervarea presedintelui provocata de articole despre care el pretinde ca reprezinta minciuni si calomnii s-ar fi reglat simplu printr-un proces civil. Un verdict dat de judecatori i-ar fi obligat pe jurnalistii care nu respecta legea sa se conformeze. Iar, ulterior, presedintele nu ar mai fi avut de ce sa se planga. Romania nu este insa o astfel de societate. Traian Basescu nu se adreseaza justitiei in acest caz din mai multe motive: nu vrea sa se bazeze pe o institutie care ar putea, chiar si teoretic, sa nu ii dea dreptate; de asemenea, pe presedinte nu il intereseaza un efect juridic, ci unul politic. Or, un proces lung, complicat, greoi si nesigur este mult mai putin eficient pentru influenta prezidentiala decat o campanie mediatica in care presedintele demonstreaza ca presa nu este demna de incredere.

Accentul mult prea mare pe imagine evidentiaza cat de putin a avansat reforma institutionala in Romania. Iar marele semn de intrebare trebuie ridicat in legatura cu efectul a trei ani de reforma in justitie, una din zonele prioritare ale guvernarii bazate pe o Alianta care se chema Dreptate si Adevar. Presedintele isi face singur dreptate, contrazicand astfel cel mai elementar fundament al statului (care se bazeaza pe acceptarea ca dreptatea sa fie distribuita in societate prin intermediul unei singure voci ? statul). De asemenea, presedintele doreste sa fie singurul depozitar al adevarului, refuzand nu neaparat libertatea de exprimare, cat mai degraba dreptul adversarilor sai de a pretinde ca spun si ei adevarul. Statul este, asadar, subminat din interior, din zona cea mai importanta a sa. Presedintele, conform constitutiei, reprezinta statul si nu populatia, desi este ales direct de catre popor. Prin urmare, reprezentantul cel mai important al statului actioneaza, prin campania sa, impotriva institutiilor pe care le serveste.

Presedintele prefera sa prezinte romanilor existenta unei competitii intre piata (cea a mogulilor, in cazul de fata) si democratie (in numele careia vrea Traian Basescu sa vorbeasca). Diferentele dintre piata si democratie sunt evidente. Piata este dominata de regulile despre care acum se invata in scoala, de tip cerere si oferta, capital, investitii, grupuri de interese, competitie pentru resurse etc. Piata este una expansionista, cea mai spectaculoasa din aceste tendinte fiind aceea de a acapara tot mai multe din domeniile rezervate, in trecut, statului (servicii publice, infrastructura, sanatate, asigurari etc.). Or, cand statul nu este eficient, piata tinde sa preia o parte din competentele acestuia. Iar atunci se confrunta doua atitudini total diferite.

Daca piata are o regula bazata pe eficienta, decizia politica nu este intotdeauna subordonata acestui comandament. In democratie, de exemplu, conteaza inainte de eficienta vocea majoritatii. Intr-o societate in formare, asa cum este democratia romaneasca actuala, regula majoritatii tinde sa capete forme neasteptate (a se vedea noul proiect de vot uninominal, un derivat al exacerbarii regulii majoritatii in Romania). Politica romaneasca este dominata de regula majoritatii, care a produs de-a lungul timpului comportamente populiste ample. Plierea pe dorintele majoritatii a fost mereu mecanismul unor politicieni de succes, Ion Iliescu si Traian Basescu exceland la acest capitol. Asemenea politicieni au considerat ca politicul este superior zonei economice, cea care nu actiona dupa regulile majoritatii, ci dupa regulile pietei. Dar piata este foarte rar democratica, fiindca nu functioneaza dupa regula majoritatii. Ceea ce nu spune insa Traian Basescu este ca piata, in esenta ei, are nevoie de existenta unui cadru democratic pentru a functiona. Fiindca, pragmatic, piata are nevoie de un public (a se citi consumatori) tot mai extins pentru ca cifrele de afaceri sa creasca. Deci, a fost mereu o sustinatoare a mecanismelor democratice care au permis facilitarea accesului la tot mai multe produse de consum catre categorii tot mai largi de oameni.

Societatile occidentale se confrunta in prezent cu efectele unei piete globalizante, care preseaza spre eficienta economica, dar care tind sa restranga zona de influenta a factorului politic. De aici si regruparea deciziei politice spre factorul local, spre comunitati. Presedintele vorbea despre dorinta trusturilor de presa de a fi un factor de influenta la nivelul administratiilor publice. O astfel de dorinta nu va disparea daca presedintele va castiga aceasta disputa, fiindca pretentia marelui capital de a-si impune regulile este naturala. Dimpotriva, ea va fi la fel de prezenta, ca oriunde altundeva in occidentul democratic. Grupurile de interese vor cauta mereu sa isi optimizeze prezenta pe diversele forme ale pietei, folosind caile pe care fiecare societate le defineste (fie ca sunt democratice, fie ca nu). Daca noi vom continua sa ne facem ca acest interes nu exista sau nu ar trebui sa existe, nu vom rezolva nimic. Dimpotriva, ne vom minti singuri, permitand ca piata sa continue sa functioneze in Romania prin mecanisme corupte, nevizibile si, deci, necontrolabile de catre publicul larg. Singura forma prin care politicul a reusit partial sa subordoneze piata a fost comunismul, cu efectul cunoscut. Mult mai cinstit ar fi sa se incerce reglarea deschisa si onesta a acestei relatii astfel incat populatia sa nu se mai simta abandonata nici de piata si nici de democratie. Dar, pentru aceasta, ar fi nevoie de dialog si consens din partea celor care tocmai acum isi ascut din nou cutitele pentru noi razboaie.

Articol publicat si in Ziarul Financiar

Persoane de interes:    Traian Basescu   

Dan Sultanescu
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro