Jose Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene, si-a semnalat, luni, sprijinul pentru relaxarea masurilor de austeritate din Europa, in ceea ce ar putea deveni o pauza semnificativa pentru tarile care se confrunta cu tintele bugetare dificile, pe fondul unei situatii economice slabe, insa persistenta. In cadrul unui discurs, acesta a precizat ca politica de austeritate promovata de UE in ultimii ani, nu mai are sprijinul publicului necesar pentru a functiona. Mai mult, in pofida faptului ca, in esenta, este o politica buna, Barroso considera ca i-au fost atinse limitele.
Comentariile sale sunt cele mai recente dintr-o serie de declaratii publice care indica faptul ca o schimbare in politica economica europeana este in curs de desfasurare. De asemenea, acestea au coincis cu lansarea noilor cifre prin care s-a indicat ca tarile din zona Euro, care au adoptat cele mai agresive programe de austeritate, au inregistrat cel mai mic succes in reducerea deficitelor.
Punctele cheie ale discursului
- In discursul sau, Barroso a sugerat ca unor tari le-ar putea fi acordat mai mult timp pentru a alinia deficitul bugetar in conformitate cu normele UE, limiteaza nivelul acestuia la 3% din produsul intern brut. El a remarcat, totusi, ca ministrii de finante din UE vor trebui sa fie de acord cu orice schimbare a termenelor.
- Asa cum au incercat sa nuanteze in interventiile ulterioare reprezentantii Comisiei, Barroso nu a criticat legitimitatea economica a masurilor de austeritate, el considerand ca au fost atinse limitele de sustenabilitate a acestora. In plus, acesta a mentionat ca o politica, pentru a avea succes, trebuie nu numai sa fie conceputa in mod corespunzator, ci trebuie sa se bucure de un minim de sprijin politic si social. In ciuda nuantarilor ulterioare, Barroso contrapune astfel in discursul legitimitatea economica a austeritatii, de care lasa sa se inteleaga ca nu se indoieste, legitimitatii populare a acesteia.
- Drept exemplu, presedintele CE a mentionat ca nu se poate aplica un program unic pentru toate statele europene. Acesta a precizat cazul Irlandei, in cazul caruia programul este drastic, insa functioneaza.
Nivelul datoriilor din tarile zonei Euro
- Conform unui raport Eurostat, dintre cele patru tari din zona Euro care au primit ajutor de salvare din partea UE anul trecut, doar Grecia a vazut nivelul datoriilor sale in scadere, de la 170% din productia economica in 2011 la 157% – inca cea mai ridicata din UE.
- Datoriile Irlandei, Spaniei si Portugaliei au atins niveluri maxime anul trecut, Portugalia aproape depasind Italia ca a doua natiune cu cel mai mare grad de indatorare din zona Euro. Datoria Lisabonei a urcat la 124% din PIB, de la 108%, situandu-se aproape in spatele Romei, care a crescut de la 121% la 127%. In ansamblu, datoriile suverane din zona Euro au crescut, anul trecut, la 90,6% din PIB, cele mai mare din istorie. Nu in ultimul rand, trebuie mentionata Franta, care se afla la finele listei, insa reprezinta o ingrijorare capitala pentru UE.
- Raportul a evidentiat, de asemenea, divergenta dintre periferia si mijlocul zonei Euro, in special Germania, care a fost singura tara din UE cu un excedent bugetar in 2012. Cu toate acestea, nivelul datoriilor tarii raman la acelasi nivel pentru al treilea an consecutiv.
Reactii la nivelul UE
- Reprezentantii Fondul Monetar International au aratat, saptamana trecuta, ca Uniunea ar trebui sa amelioreze masurile de austeritate, in timp ce un numar de guverne din afara UE au facut acelasi apel, sustinand ca aceste masuri incetinesc redresarea economica la nivel mondial si ar putea sfarsi prin a fi autodistructive.
- In plus, trei economisti de la Universitatea din Massachusetts au constatat ca un studiu din 2010, in care economistii americani Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff au declarat ca nivelul datoriei publice ridicate dauneaza cresterii economice, are defecte majore cu privire la relatia dintre cei doi indici. Practic logica economica pe care o mare parte dintre masurile de austeritate s-au bazat nu este atat de solida cum parea la prima vedere, in lumina dovezilor matematice (acum demonstrate drept inexacte) prezentate la acel moment: relatia dintre nivelul datoriei publice si cresterea economica este una corelativa, dar nu cauzala.
- Spre deosebire de alte tari din zona euro, Irlanda ramane convinsa ca austeritatea functioneaza. Raspunzand la comentariile lui Barroso, Ministerul Finantelor din Irlandei a declarat ca Guvernul va mentine obiectivul de a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB pana in 2015.
- Reactia Germaniei nu s-a lasat mult asteptata. Ministrul de Finante german, Wolfgang Schaeuble, l-a criticat pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, joi, spundu-le parlamentarilor ca problemele din zona Euro nu au nimic de a face cu regulile bugetare stricte. Mai mult, Cancelarul Angela Merkel a declarat ca Germania va continua sa lucreze pentru bugete echilibrate si a respins acuzatia Ministrului de finante francez, Pierre Moscovici, care sustine ca Germania este prea puternic concentrata pe economie.
- Ministrul Afacerilor Externe din Germania, Guido Westerwelle a avertizat ca cresterea economica nu poate fi achizitionata cu noi datorii. Herbert Reul, seful conservatorilor germani din PE, considera ca Presedintele Comisiei pune la indoiala planurile de salvare ale monedei Euro.
Concluzii
- Comentariile Presedintelui CE vin ca urmare a reactei defensive la criza zonei Euro, marcata de rezultatul incert al alegerilor din Italia, o recesiune profunda in cea mai mare parte a blocului si existenta unor dubii economice si sociale tot mai mari cu privire la succesul masurilor de austeritate.
- Este evident ca semnalul transmis de la varful ierarhiei autoritatilor europene este semnificativ pentru dezbaterea curenta cu privire la virtutie austeritatii. Opiniile lui Jose Manuel Barroso sunt relevante, mai ales datorita atributiilor Comisiei de a decide daca tarile afectate din zona Euro sunt capabile sa se relaxeze in privinta austeritatii. Dar este, intr-adevar, un nou pas pentru UE? Multi dintre oficialii de la Bruxelles sunt siguri ca Barroso nu s-a referit la incheierea tuturor programelor de austeritate sau facerea de noi datorii, ci mai degraba a sugerat ca ar trebui sa fie un accent mai mare pe cresterea economica, ceva ce ar trebui obtinut prin reforme structurale si folosirea directionata a subventiilor UE. Este prematur astfel sa consideram ca in urma acestor declaratii ar putea avea loc o reorientare masiva a directiei politicilor europene sau a accentului discursiv pus pe importanta politicilor de austeritate. In definitiv, atat timp cat logica economica a acesteia nu este contestata, iar succesul unor viziuni sau reforme alternative lipseste, „dogma” austeritatii ramane in continuare in vigoare.
© Sursa foto: Getty Images
Administratorul
