Descoperirile cu privire la investitiile private ale ministrilor in paradise financiare au creat o situatie dificila in Franta, transformand criza unui regim, intr-o criza politica si morala. Mai mult, implicarea lui Jerome Cahuzac, fostul Ministru al Bugetului si a lui Jean-Jaques Augier, un apropiat al presedintiei, intr-un astfel de scandal, nu face altceva decat sa stirbeasca din reputatia Republicii si din credibilitatea declaratiile de razboi impotriva evaziunii fiscale sau a moralizarii scenei politice facute de François Hollande in repetate randuri, atat in campania electorala, cat si de la preluarea mandatului de presedinte.
Aceasta climat este asemanator cu cel din ultimii ani ai lui Mitterrand, cand stanga nu s-a putut indeparta de dezvalurile cu caracter financiar. Mai mult, socialistii din Franta nu reprezinta un caz particular, avand de-a face cu curentul crizelor politice din intreaga Europa, cu precadere cele din Italia si Germania, unde stanga pierde teren in fiecare zi.
Reactii ale politicienilor francezi
- Ministrul de Finante francez, Pierre Moscovici a incercat sa se apere la Strasbourg, declarand ca nu doreste sa il puna pe Cahuzac intr-o lumina mai buna, mentionand ca nu avea cunostinta de activitatile acestuia si ca se pronunta profund indignat. Cu toate acestea, unele surse considera ca intreaga afacere cu conturi elvetiene a lui Cahuzac era cunoscuta superiorilor, cu mult inainte de marturia acestuia. Moscovici nu considera remanierea o solutie, avand in vedere ca aceasta nu ofera o lectie de moralitate.
- Ministrul de Interne, Manuel Valls, a negat ca o nota de informare de la Serviciile Secrete (DCRI) despre conturile acestora a ajuns la Elysee intre Craciun si Anul Nou, iar un apropiat al ministrului, Alain Bauer, sustine ca toata lumea stia ca Cahuzac avea un cont in Elvetia. Mai mult, Hollande a declarat, in prima instanta ca acesta a demisionat la cererea Presedintelui, ca mai apoi sa afirme ca a fost vorba de o demisie.
- Liderii partidului de dreapta, UMP, nu doresc sa se implice intr-o dezbatere de acest gen, Valerie Pecresse concluzionand ca desi stanga nu este de acord cu ce se intampla in finante, doreste sa fie aproape de evenimente, fapt ce duce la defaimarea intregii clase politice. Toate informatiile contradictorii ale stangii duc la plasarea formatiunilor de dreapta intr-un stagiu de confuzie si suspiciune.
- Reprezentantul Verzilor, Cecile Duflot, Ministrul Egalitatii Teritoriale si a Locuintelor, cere Cabinetului sa aiba un raspuns politic mai puternic atat in forma, cat si in fond.
- Marine Le Pen a avut o reactie oarecum populista, invocand lipsa unei legaturi reale intre populatia franceza si pseudo-elitele formatiunilor de dreapta si stanga, fapt ce, in opinia ei, va duce la dizolvarea clasei politice. Aceasta a adaugat ca este momentul ca poporul suveran sa ia cuvantul. Mai mult, este increzatoare ca poporul va profita de aceasta ocazie pentru a spune clar ce gandeste despre aceasta acumulare de nonvalori si ii va trage la raspundere pe cei din pozitiile sus-puse.
Decaderea socialistilor europeni
- Problema majora ridicata de evenimentele din Franta are mai multe aspecte extrem de relevante pentru dinamica generala a politicii europene. In primul rand, in ciuda dimensiunii, economia franceza este una care se confrunta cu numeroase probleme. Alternativa a fost sugerata deja de catre Sarkozy si a fost respinsa de catre electorat in alegerile prezidentiale din mai, anul trecut. Austeritatea si liberalizarea pietei muncii au fost considerate pe fundalul unui reviriment al socialistilor grupati in jurul lui Hollande non-solutii. Cu toate acestea, preluarea deplina a puterii (guvern, presedintie, majoritate la nivelul ambelor camere, victorii in alegerile regionale si cantonale in ultimii ani) transfera responsabilitatea total asupra socialistilor francezi, de la care se asteapta solutiile pentru depasirea crizei economice, respectiv revitalizarea sectorului industrial francez. Scaderea in popularitate a guvernarii socialiste se datoreaza in mare masura lipsei de succes la acest nivel – alternativa despre care Hollande si Ayrault vorbesc se dovedeste a fi fost mai degraba un proces entuziast de mobilizare in jurul proiectului anti-austeritate.
- In acest context trebuie interpretate masurile de combatere a evaziunii fiscale sau de urmarire a marilor contribuabili care se feresc de plata impozitelor prin intermediul conturilor din paradisurilor fiscale sau a unor regimuri de taxare mai favorabile din statele vecinei Frantei. Desi retorica solidaritatii sau a distribuirii echitabile a taxelor sunt importante pentru socialistii francezi (si constituie una dintre temele predilecte ale dezbaterilor din spatiul occidental), trebuie observat ca modificarea regimului fiscal (cel putin asa cum figureaza in propunerile cabinetului Ayrault) si urmarirea evazionistilor nu reprezinta raspunsuri la problemele structurale ale economiei franceze. Ponderea bugetara a solutiilor este nesemnificativa in raport cu dimensiunea deficitului.
- Mai mult, Cahuzac nu face decat sa delegitimeze total eforturile luib Hollande si ale lui Ayrault. In momentul in care nu exista nicio diferenta morala intre „cruciatii” echitatii si solidaritatii si adversarii lor, intreg demersul (singura politica relevanta propusa la nivel intern) devine in cel mai bun caz pentru socialisti un simplu exercitiu de imagine sau re retorica.
- Din punct de vedere electoral, socialistii europeni se confrunta cu o probleme semnificative. Cu toate ca, in ultimii ani au castigat teren in tarile de la baza UE, victoriile din 2012 nu au condus la rezultate mai importante in 2013. Conform mai multor sondaje, Franta nu este singura tara in care socialistii pierd procente in fiecare zi. In situatia actuala, stanga germana nu are nicio sansa reala de a invinge coalitia lui Merkel, iar Bersani, in Italia, se lupta de luni de zile sa formeze un Guvern.
- Pe de alta parte, nici formatiunile de dreapta nu au o sustinere consolidata, fiind obligate sa adopte o serie de masuri considerate a fi oarecum de stanga sau de centru, in cel mai fericit caz.
- Asa cum subliniaza mai multe voci critice de la stanga actualilor social-democrati sau socialisti, stanga europeana se confrunta cu un deficit atat in termeni de politici anti-criza, cat si de leadership. Cu toate ca la prima vedere criza economica este considerat elementul major ce trebuie luat in calcul, fateta sociala, ramane extrem de relevanta in contextul in care majoritatea tarilor UE se confrunta cu rate mari ale somajului, bugete reduse si investitori straini sceptici.
- In acest context trebuie interpretat insuccesul momentan al lui Hollande si efectul Cahuzac. Politicianul de la care stanga europeana astepta nu numai temperarea politicilor pro-austeritate sugerate de Merkel nu a reusit nici sa tempereze acest curs al UE, nici sa ofere alternativele politice si economice care ar fi trebuit sa dinamizeze stanga europeana. Insuccesul lui Hollande nu este numai unul intern – el sugereaza implicit ca pentru moment stanga pare incapabila sa ofere solutiile asteptate.
Concluzii
- Cea mai importanta intrebare este daca are vreun sens remanierea Guvernului francez? Dreapta revendica criticile si tonul ridicat, stanga doreste sa nu se amestece, iar Presedintele exclude aceasta posibilitate deoarece Guvernul nu este implicat. Indiferent de modul in care Hollande va decide sa medieze criza politica, actuala situatie nu poate fi sustinuta pe termen lung.
- Cata vreme a luat cuvantul in legatura cu aceste anunturi, fara a avea un impact de anvergura asupra intregului scandal, si pentru ca este la al doilea caz care il preseaza, Francois Hollande se vede lipsit de aparare in media si in spatiul politic. Acest lucru a fost confirmat si de sondaje, Hollande scazand la 29%, la mai putin de un an de la asumarea functiei, un record negativ pentru Franta.
- In momentul de fata, francezii resping politica si pun la indoiala personalitatea Presedintelui. In momentul de fata, putem spune ca Franta si totodata socialistii se afla in cea mai vulnerabila pozitie: o criza politica si morala in contextul prelungirii efectelor crizei economice. Scandalul Cahuzac s-a dovedit a fi exploziv nu doar pentru Guvern.
- Un alt aspect demn de luat in seama este schimbarea de discurs a dreptei franceze, in contextul dreptei europene. Avem de-a face cu un caz particular, in care dreapta isi asuma o parte a retoricii stangii, aducand in prim-plan un amestec de idei nationaliste si populiste. Confuzia ideologica si doctrinara relevata de situatia franceza nu este insa un semn de bun augur pentru niciun actor politic european.
© Sursa foto: telegraph.co.uk
Administratorul
