Cea mai recenta serie de propuneri a guvernului de la Atena a fost indelung discutata in media europene. Pe de o parte, continutul radical al acesteia, foarte apropiat de propunerile respinse de catre electoratul elen in urma referendumului de saptamana trecuta, a suscitat numeroase dezbateri cu privire la strategia guvernului Syriza in procesul de negociere.

Pe de alta parte, propunerea a fost primita cu optimism – cele mai favorabile semnale venind din partea presedintelui francez François Hollande -, fiind considerat pasul politic ce poate pune punct crizei elene.

Propunerea lui Tsipras are in vedere mentinerea unui nivel al excedentului bugetar primar de 3,5% din PIB pentru urmatorii trei ani. Acesta ar trebui realizat in principal prin modificarea nivelului TVA si a sistemului de pensii, „liniile rosii” altminteri pentru guvernul elen in procesul anterior de negociere. Este asadar surprinzator, cel putin la prima vedere, faptul ca Tsipras este dispus sa accepte modificarile sugerate de creditorii internationali in acest doua domenii, pe care le-a aparat cu pasiune si chiar incapatanare vreme de luni de zile, mai ales dupa victoria la un scor neasteptat in referendum.

Astfel,  nivelul TVA va fi ridicat unitar la 23% pentru toate produsele si serviciile (inclusiv restaurante si catering), singurele exceptii (13%) fiind pentru produsele alimentare de baza, energie, in serviciul hotelier si in alimentarea cu apa a locuintelor, respectiv un nivel al TVA de 6% pentru carti si medicamente. Totodata, guvernul elen se angajeaza sa combata evaziunea fiscala, prin modificarea legislatiei, un sector important vizat fiind cel al subventiilor agricole, unde se va urmari stabilirea exacta si coerenta a numarului exact de fermieri care pot beneficia legal de sprijinul statului. O alta sursa de economii este reprezentata de reducerea cheltuielilor militare cu 300 de milioane de euro in urmatorii doi ani.

Grecia isi asuma, de asemenea, si majorarea impozitului pe profit, de la 36 la 28%, precum si introducerea unor noi taxe suplimentare (nave de lux, reclame televizate, in caz de neatingere a tintelor fiscale fiind posibila taxarea suplimentara a chiriilor si chiar ridicarea la 29% a impozitului pe profitul companiilor). in ceea ce priveste sistemul de pensii, guvernul elen se obliga sa creasca de la 4 la 6% nivelul contributiilor pentru sanatate, precum si sa reduca numarul pensionarilor anticipate, vizand implementarea unei varste de pensionare de 67 de ani (sau 40 de ani de contributii).

Totodata, propunerile elene au in vedere si reformarea sistmeului public, prin implementarea unei grile unice de salarizare si reformarea sistemului de cheltuieli adiacente (diurne, cheltuieli de transport etc.) prin alinierea la cele mai bune practici din interiorul UE. Este important totodata de notat ca desi punctul 5 al propunerilor elene face referire la necesitatea combaterii coruptiei, in afara de emiterea unei strategii in domeniu pana la finalul lunii, nu exista angajamente concrete in aceasta privinta.

Continutul propunerilor, adoptate de parlamentul elen cu 250 de voturi „pentru” din totalul de posibile 300, a generat in sine o „mini-revolta” in interiorul Syriza, aripa radicala a formatiunii acuzand duplicitatea conducerii. Mai multi lideri parlamentari ai formatiunii s-au abtinut de la vot. in ansamblu insa, faptul ca Tsipras propune un set de masuri extrem de similare celor pentru care a cerut electoratului un vot negatic acum mai putin de o saptamana, pare, cel putin la prima vedere, inexplicabil. La fel ca si demisia lui Varoufakis, „capitularea” lui Tsipras dupa marea victorie a referendumului este dificil de explicat.

Trebuie observat totodata ca, din perspectiva liderilor europeni, referendumul nu a generat slabirea presiunilor exercitate asupra Greciei. Atat Schauble, cat si Dijsselbloem au declarat ca „increderea” partenerilor europeni in Grecia a fost sever afectata de conduita actualului Executiv si ca ea nu poate fi recladita prin simpla emitere a unor propuneri favorabile.

La fel ca si la inceputul crizei, consensul cvasi-generalizat este ca Grecia nu este (si nu va fi pe termen scurt sau mediu) in pozitia de a isi putea achita datoriile. Cu toate acestea, nicio formula de steregere a datoriilor nu va fi adoptata de oficialii europeni, in lipsa unui semnal de schimbare consistenta a practicilor politice si fiscale ale liderilor de la Atena.

Sursa foto: huffpost.com

 


infopolitic