Contextul noului conflict

Conflictul dintre Israel si Hamas a fost declansat din nou dupa ce trei adolescenti israelieni au fost rapiti pe 12 iunie si gasiti morti pe 30 iunie. Autoritatile israeliene au acuzat Hamas pentru moartea acestora, incepand o serie de perchezitii si arestari in Fasia Gaza. In timpul perchezitiilor, soldatii israelieni au ucis un palestinian in varsta de 13 ani, in timp ce alti trei au fost grav raniti in urma unor focuri de arma trase de armata in timpul raidurilor in patru orase si in taberele de refugiati.

Pe 30 iunie, avioane si elicoptere israeliene au lansat zeci de atacuri aeriene in Fasia Gaza, la cateva ore dupa ce au fost gasite cadavrele celor trei adolescenti israelieni rapiti. Raidurile aeriene, aparent ca raspuns la atacurile cu rachete din Gaza in sudul Israelului, au venit dupa ce Prim-ministrul israelian, Binyamin Netanyahu, a promis ca grupul militant islamist Hamas va plati un pret greu pentru uciderea adolescentilor. Cu toate ca Hamas a laudat rapirea adolescentilor, nu a revendicat niciodata responsabilitatea pentru aceasta.

Netanyahu a folosit cautarea vinovatilor pentru a promova alte doua obiective – o noua actiune militara impotriva Hamas si o incercare de discreditare a Guvernului palestinian de unitate nationala, format la inceputul acestei luni de catre Presedintele, sustinut de Occident, Mahmoud Abbas, in care sunt reprezentati membri ai miscarii.

Membrii intransigenti ai Guvernul de coalitie al lui Netanyahu au cerut recurgerea la razbunare impotriva Hamas si a altor militanti palestinieni, spunand ca un raspuns militar zdrobitor este crucial. Lideri la nivel mondial au condamnat crimele, insa au cerut ambelor parti sa nu actioneze intr-un mod care va escalada tensiunile.

In pofida acestor avertizari, situatia s-a inrautatit saptamana trecuta, cand ramasitele unui adolescent palestinian au fost gasite intr-o padure de langa Ierusalim. Adolescentul a fost rapit si ars de viu. sase israelieni au fost retinuti in legatura cu crima. Multi palestinieni sustin ca baiatul a fost ucis de catre extremistii evrei, sustinand ca uciderea lui Mohammed Abu Khdeir a fost un act de razbunare pentru moartea celor trei adolescenti israelieni.

Saptamana trecuta, luptatori din Gaza au inceput sa lanseze rachete si mortiere peste granita, ca raspuns la uciderea lui Khdeir, fapt care a determinat atacurile aeriene israeliene. Israelul a lansat ceea ce armata a indicat ca ar putea fi o ofensiva pe termen lung, numita Operatiunea Protective Edge, prin care au fost lovite cel putin 50 de site-uri din Gaza, atat pe calea aerului, cat si pe mare, si prin intermediul careia Israelul a mobilizat trupe pentru o posibila invazie la sol. Armata a declarat ca ofensiva ca scop distrugerea Hamas si inabusirea atacurilor cu rachete asupra Israelului, care s-au intensificat in ultimele saptamani pe fondul tensiunilor cu privire la uciderea tinerilor.

Operatiunea Protective Edge

Israelul a lansat campania de acum cinci zile pentru a opri atacul cu rachete asupra cetatenilor sai. In timp ce nu s-au inregistrat decese in Israel, purtatorul de cuvant al Ministerului Sanatatii din Gaza, Ashraf al-Kidra, a declarat ca atacurile nocturne au ridicat numarul mortilor la peste 120, iar numarul ranitilor fiind peste 920.

Armata israeliana sustine ca a lovit mai mult de 1100 de obiective, inclusiv lansatoare de rachete, centre de comanda si de productie de arme si facilitati de depozitare. Ofensiva aceasta este una dintre actiunile militare de mare amploare, comparabila cu campania similara de opt zile, din noiembrie 2012.

Presedintele Autoritatii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a solicitat o incetare a focului neconditionata si si-a exprimat temerile legate de un atac terestru in Fasia Gaza. In acelasi timp, Locotenent-colonelul Peter Lerner, un purtator de cuvant al armatei israeliene, a indicat posibilitatea unei escaladari a conflictului, confirmand faptul ca 20.000 de rezervisti au fost mobilizati pentru o operatiune de teren in Gaza.

Benjamin Netanyahu a declarat, de asemenea, ca urmeaza mai multe etape in progresul operatiunii.

Israelul nu cedeaza presiunilor internationale

Desi actiunile Israelului nu au fost aspru criticate la nivel international, presiunile internationale cresc pe masura ce numarul victimelor palestiniene este in urcare.

Palestinienii si sustinatorii lor internationali discuta un proiect de rezolutie a Natiunilor Unite, care ar condamna toate formele de violenta impotriva civililor in conflictul israeliano-palestinian si fac apel la un armistitiu imediat, durabil si deplin respectat. Cu toate acestea, proiectul palestinian nu face nici o mentiune cu privire la lansarea a sute de rachete in Israel de catre Hamas, fapt ce probabil, va face negocierea inacceptabila pentru Statele Unite, daca rezolutia va fi prezentata Consiliului de Securitate al ONU.

Presedintele SUA, Barack Obama a vorbit cu Netanyahu, joi, oferindu-i ajutorul SUA in intermedierea unei incetari a focului intre Israel si Hamas, conform unei declaratii emisa de Casa Alba. Washington-ul a afirmat dreptul Israelului de a se apara intr-o declaratie emisa de Pentagon, insa Secretarul Apararii Chuck Hagel i-a transmis Ministrulului Apararii israelian Moshe Ya’alon ca este ingrijorat cu privire la riscul de escaladare al conflictului si a subliniat necesitatea ca toate partile sa faca tot ce pot pentru a proteja vietile civililor si pentru a restabili calmul.

Oficialii de la Washington au indicat ca SUA va incerca sa coopereze cu Egiptul cu scopul de a influenta Hamas sa inceteze atacurile cu rachete asupra Israelului. Daca Egiptul va ezita, Washington s-ar putea intoarce spre Qatar sau poate Turcia.

Inaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, sustine ca exista indoieli serioase cu privire la faptul ca operatiunea militara israeliana este in conformitate cu legile internationale de interzicere a tintirii civililor.

Reactia tarilor musulmane

Un inalt oficial al Ligii Arabe a declarat ca ministrii de externe arabi vor organiza o intalnire de urgenta la Cairo, luni, pentru a discuta despre ofensiva israeliana continua si despre masurile care trebuie luate pentru a indemna comunitatea internationala sa exercite presiuni asupra Israelului. Conform acestuia, Presedintele palestinian Mahmoud Abbas este cel care a cerut intalnirea, aprobata de catre mai multi ministri de externe arabi, in coordonare cu Liga Araba.

Cu toate acestea, comunicarea dintre Egipt si Hamas a fost deteriorata dupa inlaturarea de anul trecut a Presedintelui Mohammed Morsi. Spre deosebire de noiembrie 2012, cand conflictul a fost oprit cu ajutorul medierii Egiptului, atunci guvernat de aliatii Hamas, Fratia Musulmana, acum Cairo este condus de oponentii acestora, care sunt in conflict cu Hamas despre care se crede ca sprijina militantii jihadisti din desertul Sinai – fapt pe care Hamas il neaga.

Oficialii de la Cairo au declarat, vineri, ca eforturi intense ale tarii in discutiile cu toate partile implicate pentru a pune capat razboiului au intalnit numai intransigenta si incapatanare. Izzat El-Risheq, un oficial al Hamas, a declarat ca exista eforturi pentru o incetare a focului, insa a cerut ca Israelul sa opreasca ofensiva inainte ca orice acord sa fie atins.

Un oficial palestinian din Fasia Gaza, care a mediat relatiile tensionate dintre Egipt si Hamas, a declarat ca si alte tari in afara de Egipt – Qatar si Turcia, in special – au intervenit pentru a opri agresiunea israeliana. Cu toate acestea, Egiptul nu va lasa problema palestiniana sa-i alunece printre degete, motiv pentru care este foarte probabil sa inceapa contacte serioase cu Hamas si Israel, odata ce va sti ca si alte tari fac eforturi serioase in acest sens.

Daca Turcia sau Qatar vor interveni ca mediator si isi vor folosi influenta cu Hamas pentru a obtine un acord de incetare a focului, isi vor demonstra valoarea regionala si vor arata ca isi pot utiliza politicile externe intr-un mod productiv. Acesta lucru le va reabilita, de asemenea, intr-o oarecare masura in ochii altor guverne sunite din regiune, care au suspiciuni fata de Turcia intr-o masura mai mica si fata de Qatar intr-o mai mare masura. De asemenea, exista sansa ca Premierul Erdoğan sa se implice mai mult avand in vedere alegerile prezidentiale de luna viitoare.

Turcia ar dori de data aceasta sa joace un rol in medierea unui acord, iar lipsa altor candidati care au relatii de lucru atat cu Israelul, cat si cu Hamas este de fapt o posibilitate. Turcia doreste sa coopereze cu Israelul pe probleme de energie in Mediterana, asteptand inca ca Israelul sa semneze un acord de reconciliere, si, de asemenea, vrea sa revina in gratiile politicii interne a SUA. Toti acesti factori indica o mica posibilitate ca SUA si Turcia sa coopereze la o initiativa de incetare a focului, atunci cand ambele parti sunt pregatite.

Concluzii

Principala problema este reprezentata, din punctul de vedere al Israelului, de lipsa unei strategii de iesire si de lipsa unor obiective clare ale conflictului. Faptul ca Hamas este in continuare capabila sa reia tirul de rachete asupra teritoriului israelian demonstreaza in acelasi timp faptul ca actiunile gruparii palestiniene sunt o problema de securitate reala, dar si faptul ca interventia israeliana de acum doi ani nu a fost un succes decat pe termen scurt.

In conditiile in care „dezarmarea” Hamas este aproape imposibil de realizat (posibilitatea de gasire si de neutralizare a tuturor atelierelor improvizate in care rachetele palestiniene sunt construite este extrem de redusa), loviturile israeliene in Gaza sunt o actiune care pe termen mediu si lung nu face altceva decat sa produca numeroase costuri politice. Astfel, chiar daca o amenintare reala planeaza asupra Israelului, costurile in vieti umane ale ofensivei cresc presiunea internationala asupra guvernului condus de Netanyahu, in ciuda asigurarilor acestuia ca Israelul nu va ceda.

Totodata, faptul ca Netanyahu si-a asumat obiectivul neutralizarii fortei Hamas nu numai ca face escaladarea extrem de probabila – este dificil de contemplat atingerea acestui obiectiv fara o interventie terestra -, dar ridica si problema lipsei unei strategii de iesire din conflict. Netanyahu este prins intre obiectivele militare aparent intangibile, si care presupun oricum costuri militare si politice, si angajamentul politic asumat in fata publicului israelian, de care depinde soliditatea actualei coalitii guvernamentale.

Totodata, nici perspectiva unei escaladari nu ofera mai multe alternative – o interventie terestra poate produce atat mai multe victime colaterale, cat si victime in randul fortelor israeliene. Nu exista nicio garantei ca intensificarea violentelor ar putea limita semnificativ capabilitatile pe termen mediu si lung ale Hamas.

Trebuie observat totodata ca perspectiva unui armistitiu nu trebuie omisa din calcul. Astfel, Hamas poate fi considerata partial interesata de negocierea unei incheieri a conflictului. Motivele tin atat de factorii politici, cat si de cei pecuniari.

Hamas este in acest moment un actor izolat. Relatiile extrem de stranse cu Fratia Musulmana i-au atras ostilitatea noii conduceri egiptene si au ridicat serioase probleme de aprovizionare, la frontiera dintre Fasia Gaza si Egipt. In plus, Hamas se afla in acest moment intr-un conflict cu cei mai importanti „sponsori” internationali, din cauza conflictului din Siria. Hamas sustine opozitia siriana, in timp ce partenerii sai traditionali, Siria si, mai ales, Iranul, au decis sa sprijine regimul al-Assad. Pierderea sprijinului international din cauza razboiului civil sirian face totodata imposibila si orice cooperare cu Hezbollah.

Principala problema in calea unui eventual acord este reprezentata de pozitia israeliana, care nu lasa foarte multa libertate de manevra unor eventuale negocieri.


infopolitic