Victoriile obtinute in alegerile primare de catre Donald Trump, respectiv de catre Hillary Clinton, nu modifica semnificativ datele fundamentale ale cursei americane pentru nominalizarea celor doua partide.
In ciuda infrangerilor suferite in cursele de dinaintea scrutinelor desfasurate la New York, cei doi candidati principali si-au consolidat avantajul in fata principalilor lor oponenti, punand practic punct speculatiilor cu privire la o eventuala rasturnare de situatie: Clinton este foarte aproape de castigarea cursei, Sanders avand nevoie matematic de victorii la scoruri extrem de ridicate pentru a putea sa se impuna. In randul republicanilor, victoria lui Trump (cea mai mare din cele inregistrate pana in prezent de omul de afaceri) arata ca acesta se poate impune drept candidatul cu cel mai mare numar de voturi, respectiv de delegati, dar este departe de atingerea pragului majoritatii.
Hillary Clinton se bucura in acest moment de sprijinul a nu mai putin de 1930 de delegati (dintre care 502 de ”superdelegati”), in timp ce Bernie Sanders a reusit sa stranga 1189 de delegati (dintre care numai 38 de ”superdelegati”). Clinton are de atins pragul de 2383 de delegati, in joc aflandu-se 1646 de delegati.
In tabara republicana, in joc se mai afla 733 de delegati, majoritatea simpla in cadrul conventiei partidului fiind de 1237 de voturi. Donald Trump a reusit sa stranga 845 de delegati, marindu-si avansul fata de Ted Cruz (559 de delegati). John Kasich, ultimul politician ”moderat” ramas in cursa are numai 148 de delegati (mai putin decat a reusit sa stranga Marco Rubio, senator deja retras din cursa pentru nominalizare).
In acest moment, de departe, cea mai dificila situatie este cea in care se afla Bernie Sanders. Desi a beneficiat de un sprijin financiar din partea propriilor sustinatori care i-a permis sa cheltuiasca in alegeri mult mai mult decat oponenta sa, Sanders s-a lovit de aceleasi obstacole care l-au urmarit pe intreaga perioada a campaniei sale: incapacitatea de a castiga voturi in randul femeilor si al minoritatilor.
In ciuda mobilizarii in spatiul public a sustinatorilor sai, Sanders ramane un politician capabil sa creeze efuziune in randul tinerilor alegatori albi, un atu insuficient pentru o victorie in fata lui Clinton. In acest moment, mizele pentru Sanders sunt mai degraba simbolice: obtinerea unui avantaj in fata lui Clinton la nivelul delegatilor (raportul care exclude votul ”superdelegatilor”, notabilitati ale Partidului Democrat), respectiv demararea unei campanii subsecvente, pentru noul ciclu electoral, in scopul excluderii acestora din procesul de nominalizare. Cu toate acestea, sansele lui Sanders sunt mai degraba reduse. Acesta mai beneficiaza insa de doua avantaje: ideea pe care campania sa incearca sa o impuna, conform careia Sanders este capabil sa atraga voturile independentilor si ale persoanelor in genere dezinteresate de dinamica politica, precum si datele din mai multe sondaje, care arata ca Sanders este favorit in raport cu oricare dintre oponentii sai republicani, ceea ce submineaza ideea ca Hillary Clinton are cele mai importante sanse de victorie.
In plus, media americane insista in continuare asupra unui alt aspect – in ciuda retoricii sale intense anti-Wall Street si a propunerilor sale de politici publice, Sanders ramane in continuare puternic cantonat in zona exclusiv retorica. Propunerile sale nu sunt dublate de studii sau de detalii institutionale ori politice care sa detalieze aplicarea lor. Argumentul se adauga atacului venit din tabara Clinton, de la demararea campaniei, care face apel la lipsa de rezultate concrete ale lui Sanders in ciuda prezentei sale indelungate in Senat.
In randul republicanilor, rezultatele alegerilor din New York au fost dezamagitoare pentru oponentii lui Trump. Cruz nu a obtinut sa obtina nici un delegat, in timp ce John Kasich a reusit sa castige sprijinul a numai 4 delegati, fata de cei 89 castigati de Donald Trump. De aceea, surprinzator pentru mai multi dintre observatori, discursul omului de afaceri dupa victorie a fost unul moderat, la capatul unei saptamani in care Trump a denuntat constant pretinsa conspiratie a conducerii Partidului Republican impotriva sa.
Cu toate acestea, strategia oponentilor lui Trump ramane tocmai cea devoalata de omul de afaceri. Kasich si Cruz isi leaga in acest moment sansele (aproape matematic si pentru senatorul texan, Ted Cruz) de incapacitatea omului de afaceri de a obtine votul majoritatii delegatilor. In acest caz, un vot secund are loc in conditiile in care delegatii nu mai sunt obligati sa isi mentina prima optiune. Mai buna organizare a campaniilor lui Kasich si a lui Cruz la nivelul statelor, precum si modul de desemnare a delegatilor (ce variaza de la stat la stat, dar favorizeaza alegerea notabilitatilor partidului) au facut posibil ca delegati obligati sa ii dea votul lui Trump sunt sustinatori deschisi ai oponentilor sai.
Este neclar daca posibila nominalizare a unui alt candidat in conditiile in care Trump castiga pluralitatea voturilor si delegatilor va avea efectele scontate. Sondajele efectuate arata ca peste 60% dintre alegatorii republicani sunt de parere ca primul clasat ar trebui sa devina candidatul partidului in alegerile prezidentiale. Totodata, eventuala desconsiderare a procesului alegerilor primare poate determina scindarea votului, precum si o eventuala candidatura a lui Trump ca tert candidat.
Este intrutotul posibil ca prima consecinta institutionala a actualei curse pentru desemnarea candidatilor celor doua partide sa aiba efect in special la nivelul organizatiilor politice. Este relevant faptul ca ambii candidati “anti-sistem”, Bernie Sanders si Donald Trump, au considerat propriile eforturi drept importante pentru transparentizarea procesului de desemnare a candidatilor celor doua partide la functia de presedinte.
Donald Trump a criticat modul de desemnare a delegatilor la conventia nationala a partidului, care nu sunt obligati sa sustina candidatul ai carui delegati au fost desemnati in cazul in care au loc mai multe tururi de scrutin pentru desemnarea invingatorului (ceea ce inseamna practic ca ceilalti oponenti isi pot impune sustinatori printre delegatii lui Trump), precum si posibilitatea ca politicianul care a obtinut pluralitatea voturilor sa fie posibil inlocuit de un actor care nu a participat la campania electorala. Berrnie Sanders, de partea cealalalta, a criticat sistemul democratilor de atribuire a voturilor separate in cadrul conventiei pentru “superdelegati”, notabilitati din cadrul partidului, care, sustine campania veteranului socialist, si-au demonstrat cat se poate de clar preferinta pentru Clinton.
In concluzie, Clinton isi consolideaza pozitia de reprezentant al democratilor in perspectiva alegerilor prezidentiale, in timp ce pentru Trump miza ramane nu neaparat campania propriu-zisa, ci lupta dusa aproape in culise pentru desemnarea delegatilor si dinamica propriu-zisa a Conventiei din Cleveland.
Sursa foto: abcnews.go.com
