Pe baza datelor din cel mai recent studiu CSCI, realizat la finalul lunii aprilie, studiul InfoPolitic arata ca romanii asteapta ieftiniri, in urma reducerii TVA, dar si impozitare mai mare a celor bogati, desi cota unica nu se va schimba.

Analiza de fata surprinde opiniile romanilor fata de mai multe ipoteze fiscale. Tema impozitarii diferentiate este una tatonata de politicieni de mai multi ani, sustinuta de romani in sondaje, dar neasumata de nici un Guvern dupa 2005. Dimpotriva, proiectele guvernamentale contin planul mentinerii cotei unice si chiar a scaderii acesteia, incepand cu 2018.

Cel mai recent studiu CSCI constata ca romanii apreciaza intentia scaderii TVA la alimente, precum si activitatea Guvernului in domeniul luptei anti-evaziune.

In acelasi timp, constatam ca exista un numar mare de romani care cred ca starea economiei s-a imbunatatit in perioada Guvernului actual, comparativ cu Guvernele anterioare. Opinia dominanta este una a imbunatatirii economiei. Singurii care au atitudini mai sceptice sunt votantii de dreapta si tinerii fara studii superioare.

 

Concluzii generale:

  • 87% dintre romani cred ca vor scadea preturile dupa reducerea TVA la alimente; 40% cred ca ar putea creste alte taxe; votantii de stanga, dar si tinerii si nehotaratii – printre cei care apreciaza cel mai mult reducerea TVA la alimente
  • 52% au asteptari pozitive de la reducerea TVA la alimente, 31% au asteptari mixte si doar 17% au asteptari negative
  • 84% sunt de acord cu scaderea generala a TVA de la 1 ianuarie
  • Doar 17% cred ca scaderea TVA este o masura de dreapta ce n-ar fi trebuit adoptata de un guvern de stanga
  • Aproape 60% dintre romani cred ca scaderea TVA trebuie insotita si de o crestere a taxarii pentru cei cu averi foarte mari
  • 73% au o parere buna si foarte buna despre controalele ANAF
  • 61% dintre romani au pareri pozitive despre DNA, mai mult decat in toate institutiile politice (presedintie, guvern, parlament)
  • Cei mai duri adversari ai ANAF se gasesc printre telespectatorii Realitatii TV, B1TV si Digi24
  • 87% dintre romani cred ca averile mari trebuie taxate suplimentar, asta in conditiile in care nu exista nici un proiect privind renuntarea la cota unica; 82% considera ca sunt necesare taxe mai mari pe consumul de lux
  • Anarhismul fiscal nu este sustinut – doar putin sub 5% considera ca lucrurile ar merge mai bine in Romania daca lumea nu si-ar plati taxele
  • Majoritatea romanilor cred ca Statul nu are bani suficienti pentru ca oamenii nu isi platesc taxele (80%)

1_guvernare PontaCel mai recent studiu CSCI, realizat la finalul lunii aprilie, constată că românii apreciază intenţia scăderii TVA la alimente, precum şi activitatea Guvernului în domeniul luptei anti-evaziune.

În acelaşi timp, constatăm că există un număr mare de români care cred că starea economiei s-a îmbunătăţit în perioada Guvernului actual, comparativ cu Guvernele anterioare. Opinia dominantă este una a îmbunătăţirii economiei. Singurii care au atitudini mai sceptice sunt votanţii de dreapta şi tinerii fără studii superioare.

Ce înseamnă acest lucru din perspectiva modului în care este privită Stânga şi Dreapta în România?

Ce fel de aşteptări au românii de la scăderea TVA şi cine sunt cei care cred că vor scădea şi preţurile?

Ce fel de taxare îşi doresc românii?

Câţi din ei ar fi dispuşi să susţină o diferenţiere a impozitelor între diferitele categorii de venituri?

În ce măsură sunt românii dispuşi la a susţine Statul împotriva evazioniștilor şi cum arată cei care nu vor, sub nici o formă, să plătească vreun fel de taxe?

Am analizat, în paginile de mai jos, cifrele sondajului realizat în aprilie, despre taxare, anti-evaziune şi dreptate socială, iar concluziile formulate sunt asumate de echipa Infopolitic.

POLITICI FISCALE – ATITUDINI FAȚĂ DE SCĂDEREA TVA LA ALIMENTE

2 - controale ANAF

Ce ne-a interesat însă cel mai mult, în această cercetare, a fost să vedem ce așteptări au românii în urma scăderii TVA la alimente.

 

Concluziile sondajului (detaliate mai jos), pot fi rezumate astfel:

  • Majoritatea crede că vor scădea prețurile[1], dar şi că scăderea TVA la alimente va duce la creşterea consumului (deci, implicit, la creşterea puterii de cumpărare) şi la sprijin pentru firmele româneşti.
  • În același timp, românii continuă să se teamă de noi taxe, ceea ce arată că momentul 2010 (când, peste noapte, a crescut TVA cu 5 puncte, alături de multe alte taxe) continuă să producă efecte. La această temere contribuie şi campania derulată împotriva actualului Guvern, care este perceput de populaţie ca fiind un autor al introducerii de noi taxe (în condiţiile în care, în realitate, în ultimii ani, conform şi rapoartelor internaţionale, nivelul de taxare a scăzut în România ). Aşadar, chiar şi când primeşte o veste bună, românul mediu este sceptic – are aşteptări pozitive legate de efecte, dar se teme ca nu cumva vestea bună să ascundă şi veşti proaste ulterioare.
  • În plus, pentru echilibrarea situației fiscale, românii simt nevoia unor măsuri mai dure față de cei care încalcă legea, dar şi faţă de cei cu venituri mari şi foarte mari (existând o deschidere inclusiv faţă de o viitoare impozitare diferenţiată – cel puţin la nivel principial).

[1] Percepția scăderii prețurilor este preluată și de o parte din analiștii economici din România, care anunță inevitabilitatea acestui lucru, dar și efectele pozitive ale acestei situații – http://www.zf.ro/opinii/nu-va-fie-frica-preturile-pica-14238305

3-reducerea TVA masura de stanga

În spaţiul public există, destul de larg răspândită, percepţia că Stânga înseamnă creşteri de taxe şi impozit progresiv, iar Dreapta înseamnă tăieri de taxe şi cota unică. Afirmaţia este superficială, simplificatoare, mainpulatoare chiar, deoarece a taxa şi a impozita (atribut suveran al statului) nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument. Ceea ce diferenţiază în mod semnificativ Stânga şi Dreapta nu este modul de taxare, ci cum anume sunt cheltuiţi banii colectaţi din taxe şi impozite. Niciun stat nu impune taxe şi impozite doar pentru a lua bani de la populaţie, ci pentru a-i utiliza în anumite scopuri. Spre exemplu, Stânga poate direcţiona aceşti bani spre cei dezavantajaţi (pentru a crea şanse egale, nu pentru a încuraja nemunca) şi spre dezvoltarea serviciilor publice, în vreme ce dreapta îi poate folosi pentru a acoperi eventuale găuri bugetare rezultate în urma oferirii unor beneficii mediului de afaceri.

Datele sociologice prezentate mai sus arată că, din punct de vedere al fiscalităţii, clivajul Stânga – Dreapta, chiar şi în maniera sa simplificatoare, nu funcţionează deoarece nu există un echilibru, nici măcar relativ, între cei doi versanţi. Marea majoritate a românilor susţine măsuri fiscale asociate cu Stânga, după cum constatăm şi în cercetare.

Este posibil ca aceste opinii dominante să fie şi rezultatul intensificării luptei împotriva corupţiei (DNA) şi împotriva evaziunii fiscale (ANAF). Altfel spus, românii sunt adepţii unui sistem de taxare considerat echitabil în măsura în care văd că statul devine eficient, transparent şi corect în gestionarea banului public.

 

Revenind la taxare, constatăm din analiza acestor date cât de important este modul în care această politică este percepută de populație – taxele și impozitele (fie că sunt mari, mici, sub formă de cotă unică sau progresive) nu sunt un scop în sine, ci un instrument.

Partea bună pe care o constatăm din acest sondaj este aceea că românii nu simt o predispoziţie în a susţine atitudini anarhiste, anti-statale. Românii înţeleg rolul taxelor, înţeleg utilitatea respectării obligaţiilor fiscale, dar în acelaşi timp simt nevoia unei mai mari afirmări a autorităţii statului împotriva celor care par să aibă parte de privilegii sau excepţii.

Aplicarea legii pentru toţi la fel, o atitudine mai dură faţă de cei cu averi mari, precum şi conştiinţa direcţionării banilor generaţi din taxe nu spre corupţie, ci spre dezvoltarea serviciilor publice – acestea par să fie deziderate normale, care arată o societate echilibrată şi modernă.

4-problema taxarii

 

sustinere pentru reducerea TVA
  • 9 din 10 români au auzit de anunțul premierului că TVA-ul la alimente va scădea la 9%.
  • Măsura este una foarte populară, 90% se declară de acord, chiar și din cei care nu auziseră de măsură.
  • Principalele așteptări ale publicului în urma scăderii TVA la alimente sunt scăderea prețurilor (64% puternic de acord + 23% parțial de acord), creșterea consumului populației (56%+25%) și ajutorul acordat firmelor românești în competiție cu cele străine (52%+21%).
  • Totuși, există și temerea că această măsură va fi urmată de creșteri de taxe și impozite, drept compensare: 40% convinși de acest lucru, 21% acord parțial, doar 18% nu cred asta. Chiar dintre cei care cred că este o măsură bună, mai mult de jumătate se tem că ar putea crește alte taxe.
  • Guvernul este apreciat tocmai pentru că infirmă așteptările conturate în ultimii ani (lumea este obișnuită ca guvernul să taxeze suplimentar – fie pentru că așa a făcut în 2010, fie pentru că așa s-a spus constant în spațiul public în ultimii ani, indiferent dacă a fost real sau nu; atunci când deciziile oficiale sunt contrare acestei „obișnuințe”, lumea are sentimente amestecate, vestea fiind primită și cu optimism, dar și cu temeri pentru viitor).

ROMANII – ASTEPTARI POZITIVE SAU NEGATIVE?

Am combinat variabilele referitoare la consecinte intr-o singura variabila cu 4 categorii, pentru a vedea cati dintre romani cred ca vor urma consecinte pozitive (dintre cele propuse spre analiza):nivel de asteptari

  1. Doar consecinte pozitive (28% din esantion): cel putin 2 din 3 mentionate (scad preturi, creste competitivitatea, consum) si consecinta negativa (cresc alte taxe) nementionata. Mai ales pensionarii si votantii de stanga (40%), mai putin muncitorii, ardelenii, locuitorii oraselor mici si nehotaratii sau votantii de dreapta (20-25%).
  2. Mai mult consecinte pozitive (24% din esantion): 2 din 3 mentionate si acord doar partial cu consecinta negativa – ceva mai mult ardelenii si locuitorii oraselor mici, mai putin cei care nu voteaza, locuitorii din sud sau cei din orasele mari.
  3. Si consecinte pozitive si negative (31% din esantion): 2 pozitive din 3 mentionate si acord foarte puternic cu consecinta negativa. Mai ales muncitorii, cei din sud si nehotaratii.
  4. Doar consecinte negative (17% din esantion): maxim o consecinta pozitiva mentionata si acord foarte puternic cu consecinta negativa sau dezacord fata de reducerea TVA: mai mult cei care nu voteaza (33%), mai putin votantii stangii, saracii sau pensionarii.

Votanții de stânga văd mai mult consecințele pozitive, în vreme ce nehotărâții sau votanții de dreapta văd efecte pozitive, dar se tem că vor crește taxele.

5-votantii efectele scaderii TVA
  • Notorietatea intentiei de a scadea TVA la 20% din 2016 este mai scazuta: circa 6 din 10 romani au auzit, restul nu sau nu sunt siguri. Diferenta mare pe varste si mai mici pe genuri: 80% din pensionari au auzit, fata de 27% din tineri, barbatii cu 10% mai mult decat femeile.
  • Masura se bucura de un suport ridicat: 84% de acord, 7% impotriva, 9% nehotarati. Asadar, la momentul luarii efective a deciziei (votul din Parlament si eventuala promulgare de catre Presedinte), impactul pozitiv va fi unul notabil.
  • Interesante sunt insa interpretarile asociate acestei scaderi a TVA, o masura care pare ca trebuie sa fie insotita de o crestere a taxarii pentru cei cu venituri mari si de o intensificare a luptei impotriva evaziunii fiscale.
6-notorietate scadere TVA
  • Majoritatea oamenilor (80%) sunt de acord cu acest mixt, care ar însemna o reformă fiscală prin care raportarea statului la cetăţean este mai echitabilă şi mai corectă. O creştere a impozitării pentru cei cu venituri mari este o solicitare care dă, constant, în cercetările efectuate de echipa noastră din 2010 încoace, rezultate care ar trebui să justifice o impozitare diferenţiată, cu taxe mai mari pentru cei cu venituri mari, decât cele pentru cei cu venituri mici.
  • Există, dupa cum era de așteptat, și sceptici în ceea ce privește scăderea TVA: 50% consideră că aceasta este mai degrabă o măsură electorală (60% dintre cei care nu doresc aplicarea măsurii dar și 40% din cei care doresc scăderea TVA). 40% nu simt că scăderea TVA va aduce beneficii asupra consumatorului, ci doar către firme (50% din cei care nu doresc creșterea TVA, 30% din cei care doresc), iar 30% consideră că aceasta este o măsură ce trebuia luată de un guvern de dreapta, nu unul de stânga.

 

 

De notat şi modul în care este receptat acest pachet de ipoteze fiscale, în funcţie de sursa media folosită – diferenţele sunt importante şi ele reflectă mecanisme diferite de informare. Aşadar, există o notorietatea mai crescută la cei care urmăresc doar televiziunea pentru informare, cu precădere Antena3, RTV sau Digi24.

  • Acord ridicat peste tot, mai ales la cei care nu urmăresc nici TV, nici internet sau doar TV, cu precădere Antena 3 și RTV.
  • Efectul legat de întărirea activității anti-evaziune – dorită în special de telespectatorii Digi24, însă, mai puțin la B1.
  • Impozitarea averilor mari – mai puțin dorită de cei care accesează doar internetul sau de cei care preferă B1 sau Digi24, dar tot o majoritate și aici.
  • Cei care nu urmăresc surse media sau cei care se uită la Realitatea, B1 sau Digi24 sunt mai predispuși să creadă că anunțul are un caracter electoral.
7-legitimitatea unei formule de taxare

SUSTINERE PENTRU ACTIVITATEA ANAF

 

sustinere ANAF
  • 93% din romani au auzit de controalele de la ANAF din ultima perioada, notorietate mare in toate grupurile (si la tineri e 86%).
  • 73% dintre ei au o parere buna despre ele, 21% una proasta si 6% nu au o parere. Cei care au o parere proasta nu au un profil diferit fata de cei care au o parere buna.
  • Suportul pentru combaterea evaziunii fiscale este unul puternic, justificat in termeni morali – corect fata de cei care platesc datoriile, dar si pragmatici – cresterea incasarilor la bugetul de stat, iar dorinta ca actiunile ANAF sa se extinda e larg raspandita (toate peste 85%).
  • Formulat în termeni juridici, toți sunt de acord că indiferent de mărimea firmei, toți ar trebui să respecte legea. Cu toate acestea, în termeni de efecte secundare, mai mult de 50% consideră că ANAF descurajează micii producători (argumentul principal al dreptei, propagat prin presa prietenă, gen gandul.info), în timp ce 40% nu consideră acest lucru ca fiind relevant.
  • O părere mai rezervată o au muncitorii, ardelenii, intelectualii, dar și cei care nu votează de obicei (și care nu au în general încredere în instituții).
  • ANAF nu este politizat în ochii alegătorilor (pe medii, și publicul de stânga și cel de dreapta susține ANAF; există diferențe în interiorul acestor publicuri, după cum vedem mai jos)

Pentru o analiză mai ușoară, am împărțit oamenii în trei categorii: cei care nu sunt de acord cu intervențiile ANAF (Anti-ANAF), cei care sunt de acord dar menționează efectul negativ asupra micilor afaceri (Ambivalent) și cei care sunt de acord și nu consideră că micul capital este dezavantajat (pro-ANAF).

  • Pe eșantionul total, tinerii erau mai pro-ANAF decât ceilalți, însă contează mult și opinia politică.
  • De exemplu, votanții de stânga sunt în general pro-ANAF, dar cei sub 45 de ani sunt mai puțin pro (37% față de 48%).
  • Votanții de dreapta sunt majoritatea ambivalenți, ei iau în considerare și efectele asupra micilor întreprinzători. Printre votanții de dreapta, efectul vârstei este inversat: tinerii de dreapta puternic pro-ANAF (42% pro și doar 14% anti) în timp ce cei trecuți de 45 de ani sunt mai mult anti-ANAF.
9-consum media

Concluzii în funcție de tipul consumului media:

  • Cei care nu urmăresc nici TV, nici NET sunt mai degrabă anti-ANAF. Cei care urmăresc doar TV sunt mai ales ambivalenți.
  • Cu cât scade consumul de TV dar crește consumul de internet, cu atât acțiunile ANAF sunt mai apreciate! Cei care navighează doar pe internet și nu urmăresc zilnic televiziunea, susțin total ANAF în proporție de 43%, cu doar 22% împotrivă.
  • Contează și posturile TV urmărite. Este clar că aceia care urmăresc Antena3 sau RTV sunt mai puțin anti-ANAF (22%) decât cei care urmăresc Realitatea, B1 sau Digi24 (30-40%). Această relație se păstrează indiferent de direcția votului. Astfel, votanții stângii care se uită la Realitatea (de exemplu) sunt mai puțin de acord cu acțiunile ANAF decât votanții de stânga care se uită la RTV sau Antena3. La fel nehotărâții, la fel votanții de dreapta.
  • Așadar, din perspectiva televiziunilor, cele care stimulează cel mai mult mesaj anti-ANAF (conform percepției publicului) sunt: Realitatea, Digi24 și B1TV.
  • Diferența cea mai mare în funcție de receptarea TV este la nehotărâți. Aceia care se uită la A3 sau RTV sunt 44% proANAF, ceilalți sunt doar 27% pro.
10-media 11-media 8-util

Opinii generale despre instituții ale statului. INCREDERE MAJORA in DNA

 

12-incredere institutii
  • Activitatea vizibilă din ultimii ani aduce DNA tot mai mult în topurile de popularitate, peste institutiile politice si la un nivel comparabil cu Biserica.
  • De asemenea, ieșirile publice ale ANAF din ultimele luni readuc instituția în atenția publicului, generând un sentiment mai degrabă pozitiv față de instituție, care apare mai bine plasată decât instituții politice mai cunoscute și indispensabile democrației (precum guvernul sau parlamentul), dar aflate într-un deficit cronic de imagine.
taxarea diferentiata
  • Taxarea diferentiata are suport foarte larg: 87% marile averi, 85% impozit progresiv, 82% taxarea luxului. Acest nivel poate fi rezultatul unor stereotipuri consolidate in timp (spre exemplu, ca cei care au reusit sa se imbogateasca in acesti 25 de ani au facut-o pe cai ilicite), dar ele reflecta si o dorinta a unei largi categorii de public de a simti egalitatea in fata legii si un tratament echitabil, in functie de venituri. Nu a fost masurat sentimentul de nedreptate explicit, ci doar modul in care oamenii se raporteaza la afirmatii aparent de bun-simt.
  • Din perspectiva autoritatii statului, este util de stiut ca miscarea anti-taxe/ pro-evaziune este destul de slaba, sub 5% nu sunt de acord ca lucrurile ar functiona mai bine daca toti si-ar plati taxele si impozitele.
  • 6 din 10 romani sustin puternic pedepse mai dure pentru neplata taxelor, 2 din 10 nu sustin acest lucru.
13-argument
  • 4 din 10 români susțin total orice formă de impozit progresiv (inclusiv taxarea averilor și a luxului), alți 2 din 10 îl susțin puternic și doar 2 români din 10 sunt în dezacord.
  • Dezacordul este mai puternic printre intelectuali (35% din ei), în București (36%), în orașele mari (26%) și printre cei care votează cu dreapta (28%).
  • Acordul total apare mai ales la muncitori (46%) și la cei care nu votează (47%), dar și la pensionari.
  • Există o corelație cu clasa de venit, dar nu este decisivă: o treime din cei cu venituri peste medie susțin total impozitul progresiv, alți 20% îl susțin parțial, mai puțină susținere decât printre săraci, dar tot una consistentă.
  • Nu există variații în funcție de gen.
14-acord cu impozitul progresiv 15-acord cu impozitul progresiv
  • În general, tinerii susțin mai puțin impozitul progresiv decât cei trecuți de 45 de ani, chiar și cei care ar vota cu stânga. Chiar și așa, aproape jumătate dintre ei susțin aceasta impozitare, iar printre tinerii nehotărâți suportul pentru impozitul progresiv este și mai mare.
  • Susținerea este maximă (61%) printre cei care urmăresc doar televiziunile și minimă (48%) printre cei care accesează doar internetul, fără TV.
  • Susținere mai mare pentru impozitul progresiv la Antena 3, RTV dar și Realitatea decât la B1 sau Digi24.
16-explicatie

CE FEL DE STAT AVEM?

AFIRMAȚIE : În prezent, statul nu are suficienți bani, pentru că nu toată lumea își plătește taxele.

Majoritatea consideră că statul nu are bani pentru că oamenii nu își plătesc taxele, dar 23% nu sunt de acord, gândindu-se probabil la corupție ca sursă principală a acestei situații.

Am făcut o analiză de profil, în funcție de răspunsul la această întrebare:

17-ce fel de stat avem
  • În toate grupurile acordul este mai mare decât dezacordul (care nu depășește o treime).
  • Procentul de acord total scade de la pensionari, la muncitori, tineri și intelectuali, în cazul ultimilor fiind la 43%.
  • Acordul total este mai prezent la votanții de stânga (două treimi) decât la cei de dreapta sau nehotărâți.

CONCLUZII

 

  • Scăderea TVA (la alimente dar și pe caz general) este puternic apreciată de publicul de stânga, dar și de nehotărâți sau votanții mai tineri de dreapta.
  • Este adevărat că o bună parte consideră că este doar o măsură electorală, iar unii oameni mai săraci cred că nu vor beneficia de pe urma acesteia, însă o scădere vizibilă a prețurilor ar putea să înlăture impresia că este o măsură populistă.
  • Dictonul că toți trebuie să își plătească taxele nu este contestat aproape de nimeni.
  • Discursul libertarian anti-taxe și cel liberal anti impozitare progresivă în forma sa cea mai agresivă este însușit de un procent de maxim 5%, dar cu nuanțări acesta poate ajunge la 20% din populație, în general oameni sub 60 de ani din orașe, care fie votează cu dreapta, fie nu votează.
  • Majoritatea românilor și-ar dori un impozit progresiv și impozitarea averilor și luxului (chiar și cei cu mijloace financiare peste medie, studii superioare, bucureșteni, chiar dacă într-o mai mică măsură), mai ales cei mai în vârstă care au ca mijloc de informare doar televiziunea.

 


infopolitic