IMAS a dat publicitatii un Barometru al opiniei politice, BOP, realizat in perioada 8-15 aprilie. La intrebarea privind directia in care evolueaza situatia de ansamblu, din ianuarie pana in aprilie se constata o scadere de mai bine de 20 de procente in privinta celor care sunt de parere ca directia este buna.
Precizăm, din start, că cifrele pe care le prezintă acest sondaj se referă la o realitate de dinainte de ultemele evoluţii: escaladarea crizei jurnaliştilor, congresul PSD, recentele inundaţii din Banat şi chiar semnarea tratatului de aderare la UE. Oricum, în acest context, semnalăm modul dramatic în care a involuat sprijinul pentru coaliţia de guvernare şi pentru Traian Băsescu chiar şnainte de clarificarea efectelor noilor crize.
Prima şi cea mai spectaculoasă cifră este cea referitoare la aşteptările faţă de guvern. Astfel, graficul de mai jos arată cât de dramatic a scăzut sprijinul pentru actualul guvern, care nu mai este considerat mai bun decât cel anterior decât de 34% (în timp ce în ianuarie scorul era de 58%).
Anticipam atunci o erodare rapidă a acestei încrederi, după modelul celei a CDR (care avusese o bază de plecare chiar mai mare – 63%). Se conturează tot mai clar o comparaţie ce este defavorabilă actualului guvern, pe măsură ce acţiunile iniţiate încep să îşi producă efectele. E de aşteptat ca această evoluţie să continue şi să conducă la o degradare şi mai accentuată a sprijinului pentru actualul Guvern.
Remarcăm de asemenea un alt indicator care involuează dramatic – este vorba de încrederea în mersul pe direcţia cea bună pentru România (indicator ce va influenţa şi disponibilitatea de susţinere a variantei alegerilor anticipate – pentru că scăderea optimismului faţă de direcţia de mers va conduce la o scădere a învestirii Alianţei cu dreptul de a guverna confortabil pentru punerea în aplicare a propriilor promisiuni).
Şi în cazul direcţiei tendinţa este similară cu cea regăsită la nivelul părerii faţă de performanţa guvernamentală.
Informaţiile defavorabile pentru actuala putere continuă şi în ce priveşte sprijinul pentru liderii Alianţei. Astfel, Traian Băsescu a scăzut de la 73% încredere în ianuarie la 55% încredere acum (adică exact scorul înregistrat de Alianţă la întrebarea legată de opţiunea de vot).
Aceasta arată chiar că potenţialul de creştere pentru Alianţă este aproape de zero (confirmând că Alianţa are o singură direcţie de evoluţie în cazul alegerilor, inclusiv anticipate – în jos). De asemenea, Tăriceanu a scăzut de la 64% la 47%, iar Boc a ajuns la un nivel de încredere de doar 26%.
Există şi informaţii despre PSD şi despre liderii acestui partid. Însă acestea nu sunt relevante, deoarece ele se referă la situaţia partidului înainte cu cel puţin o spătămână faţă de Congresul PSD. Publicarea acestui sondaj acum, la mai bine de două săptămâni de la realizarea sa, ridică şi câteva semne de întrebare, mai ales dacă remarcăm această discordanţă. Cifrele ar sugera că Iliescu a evoluat spectaculos, crescându-i nivelul de încredere, iar că Mircea Geoană a involuat. Datele nu sunt însă credibile.
Remarcăm însă că, deşi sondajele relevă o scădere a încrederii în actualul guvern, de această situaţie nu profită PSD. Alianţa scade în sondaje aproape de 50% (într-un ritm cel puţin dublu de erodare decât cel al PSD în fosta legislatură), dar PSD nu creşte concomitent.
E de aşteptat realizarea unor cercetări după Congresul PSD, pentru a vedea în ce măsură alegerea variantei pozitive la nivel de imagine – Mircea Geoană, va conduce şi la o creştere în opţiunea de vot. Creşterea în sondaje depinde însă în mod esenţial de disponibilitatea noilor lideri ai PSD de a coopera, în beneficiul consolidării poziţiei partidului.
Dacă nu se va întâmpla aşa, trebuie ridicată o întrebare nouă: unde se duc voturile pe care le pierde actuala putere? Pentru că toate indiciile ne arată că societatea românească nu este dispusă în prezent să acorde încredere unei a treia forţe politice în afară de cele două (PPRM nu mai are potenţial de creştere, iar polul popular e insuficient dezvoltat). Această problemă nouă, dacă va fi confirmată de noile cercetări, va deschide un orizont nou de interpretare, relativ imprevizibil.
