Austria

După alegerile parlamentare din anul 1999, Partidul Social Democrat, care a obţinut cele mai multe voturi (33,1 %), a obţinut preşedinţia Parlamentului prin Heinz Fischer, în timp ce, în urma refuzului liderilor acestui partid de a coopera cu naţionalistul Jörg Haider – preşedintele Partidului Libertăţii, care a obţinut al doilea loc ca număr de voturi (26,9 %), guvernul a fost format de Wolfgang Schüssel, preşedintele Partidului Poporului (locul 3) împreună cu Partidul Libertăţii. Situaţia a durat până la alegerile din 2003, când Partidul Poporului a obţinut cel mai mare număr de voturi şi, totodată, preşedinţia Parlamentului.

Estonia

Actuala Preşedintă a Parlamentului (Riigikogu) Ene Ergma, aleasă la 31 martie 2003 şi realeasă la 25 martie 2004, precum şi la  24 martie 2005, este reprezentanta formaţiunii politice Uniunea pentru Republică (Res Publica) care, începând din 13 aprilie 2005, nu mai face parte din  coaliţia de guvernare (Partidul Reformei, Partidul de Centru şi Partidul Popular). În Estonia, conducerea Parlamentului este aleasă pe o durată de un an, deşi mandatul parlamentar are durată de patru ani.

Notă: Acordul dintre noua coaliţie care a venit la guvernare în aprilie 2005, prevede că  începând din martie 2006, postul de preşedinte al Parlamentului va reveni Partidului de Centru, iar cel de prim-vicepreşedinte Partidului Reformei, membre ale coaliţiei.

Germania – Camera Reprezentanţilor (Bundestag)

După alegerile federale din 1969 – când la guvernare s-a aflat coaliţia formată din Partidul Social Democrat (locul 2 ca număr de voturi obţinute – 42,7 %) şi Partidul Liber Democrat (locul 3 cu 5,8 %) – în funcţia de Preşedinte al Camerei Reprezentanţilor a fost ales Kai-Uwe von Hassel, membru al Uniunii Creştin Democrate, care a obţinut cel mai mare număr de voturi în alegeri (46,1 %).

Kai-Uwe von Hassel a deţinut această funcţie în perioada 1969-1972.

Situaţia s-a repetat în perioadele 1976-1979 şi 1979-1983, când preşedintele Camerei Reprezentanţilor a fost Karl Carstens, membru al Uniunii Creştin Democrate, respectiv Richard Stücklen, membru al Uniunii Social Creştine, partide aflate în opoziţie. Coaliţia de guvernământ era formată din Partidul Social Democrat şi Partidul Liber Democrat.

Irlanda

În decembrie 1982, preşedinte al Dail Eireann – camera inferioară a Parlamentului – a fost ales Tom Fitzpatrick, membru al Fine Gael, partid care câştigase alegerile generale din noiembrie şi formase guvernul în coaliţie cu Partidul Laburist. El i-a succedat lui John O’Connell, membru al Partidului Laburist, care a deţinut această funcţie din anul 1981, inclusiv în scurta perioadă a guvernării Partidului Fianna Fail (februarie – noiembrie 1982). În 1987, preşedinte al Camerei inferioare a devenit Sean Treacy, membru al Partidului Laburist. Acesta şi-a păstrat funcţia până în anul 1997, inclusiv în perioada guvernării Fianna Fail (februarie 1987 – iunie 1989) şi a guvernării de coaliţie Fianna Fail – Partidul Democraţilor Progresişti (iunie 1989 – noiembrie 1992).

Notă: Constituţia irlandeză din 1937 prevede că preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului irlandez este reales automat în funcţie, în urma alegerilor generale, dacă nu se retrage din această poziţie şi doreşte să fie membru al noii camere.

Marea Britanie

În urma alegerilor legislative care au avut loc în anul 1992, Preşedinte al Camerei Comunelor a fost aleasă Betty Boothroyd, membră a Partidului Laburist, partid aflat în opoziţie la vremea respectivă, care avea să deţină această funcţie până în anul 2000, când a demisionat. Coabitarea avea să dureze până în 1997, când guvernul conservator al lui John Major a pierdut alegerile, la guvernare venind Tony Blair.

Olanda – Camera inferioară

În perioada 3 decembrie 1996 – 18 mai 1998, Preşedintele Camerei inferioare din Parlamentul olandez a fost Piet Bukman, membru al Apelului Creştin-Democrat, partid aflat în opoziţie, din anul 1994. El l-a urmat în funcţie pe Wim Deetman, reprezentant al aceluiaşi partid, care a condus Camera inferioară în perioada septembrie 1989 – noiembrie 1996. În perioada august 1994 – august 1998, la putere s-a aflat o coaliţie condusă de premierul Willem Kok, formată din PvdA, VVD, D’66.


Administratorul