Una din principalele prevederi ale noului protocol al Coaliţiei de guvernare este aceea de modificare a legii 215/2001, privind aplicarea aceloraşi reguli la revocarea preşedinţilor şi respectiv vicepreşedinţilor Consiliilor Judeţene, până la 15 septembrie 2005. Pânã acum, din pãcate, dezbaterea publicã legatã de acest subiect s-a concentrat pe o zonã mai puțin relevantã pentru fondul propunerii și mai degrabã referitoare la imagine și disputa politicã. Este o greșealã atât a puterii, cât și a opoziției. Discutând subiectul doar din perspectiva luptei politice, se compromite inclusiv atenția publcã fațã de subiect. În aceastã analizã vrem sã prezentãm elementele concrete asupra cãrora se îndreaptã propunerile de modificare și posibilele sale implicații.

Legea 215/2001 defineşte următoarele în ceea ce priveşte alegerea şi schimbarea preşedinţilor de consilii judeţene:

Art. 113. – (1) Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, pe toată durata exercitării mandatului, un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.

(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Eliberarea din funcţie a preşedintelui consiliului judeţean se face prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora, dacă a emis, în decurs de 3 luni, cel puţin 3 dispoziţii care au fost anulate irevocabil de instanţa de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judeţului sau au încălcat Constituţia şi legile ţării. Vicepreşedinţii pot fi eliberaţi din funcţie, în aceleaşi condiţii, numai dacă s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că aceştia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judeţului ori au încălcat Constituţia şi legile ţării.

(3) Pe toată durata exercitării mandatului contractul de muncă al preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean la instituţiile publice, regiile autonome, companiile naţionale, societăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspendă de drept.

(4) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc pe toată durata exercitării mandatului o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii.

Esenţa proiectului Coaliţiei este acela de a face o simetrie din condiţiile necesare numirii în funcţie a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor şi respectiv a eliberării lor din funcţie. Aceasta poate însemna:

–     fie numirea celor în cauză prin votul a două treimi din membri (la fel ca revocarea)

–     fie revocarea cu votul majorităţii (la fel ca numirea).

Evident, se preferă varianta a doua, cea care ajută interesele politice ale coaliţiei (respectiv facilitarea înlocuirii preşedinţilor de consilii judeţene care provin din PSD, acolo unde coaliția de guvernare are o majoritate și președintele consiliului județean este de la PSD). Dacă se va ajunge la această situaţie, Alianţa va înregistra un succes politic major, putând prelua dominaţia asupra consiliilor judeţene câştigate de PSD în urma negocierilor politice.

Pentru a se ajunge la această modificare, e nevoie de votul majorităţii membrilor Parlamentului (fiind vorba de o lege organică), şi nu doar de majoritatea celor prezenţi. În condiţiile în care majoritatea parlamentară devine din ce în ce mai fragilă, este foarte clar că trecerea prin parlament a acestor modificări este problematică. Poate și de aceea se încearcã forțarea, pe linie politicã, a acceptãrii acestor modificãri, astfel încât coaliția sã acționeze mult mai unitar și disciplinat.

Revenind la lege, apare o complicaţie suplimentară.

Astfel, dacă se ia în calcul formularea regăsită în protocolul semnat de liderii coaliţiei săptămâna trecută (“Modificarea legii astfel încât, atât la revocarea cât şi la alegerea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Consiliilor Judeţene să acţioneze aceleaşi reguli”), aceasta înseamnă eliminarea din criterii a celui referitor la încălcarea legii. Respectiv, înseamnã eliminarea criteriului care stã la baza înlocuirii, permițându-se legitimarea unei schimbãri fãrã motivație dovedibilã.

Liderii consiliilor judeţene vor fi, în consecințã, schimbaţi fără să mai fie nevoie de constatarea unui cumul de trei hotărâri judecătoreşti de anulare a unor decizii în decurs de trei luni.

IMPLICAŢII (analizãm cele douã variante care pot decurge, conform deciziei coaliției de guvernare)

1. Varianta în care această prevedere (aceastã normã) este menţinută, dar în altă formulă.

În acest caz, se va deschide calea unor conturări de majorităţi circumstanţiale şi apte, în orice moment, a-şi defini propriul preşedinte de consiliu judeţean.

Se elimină aproape total astfel forţa instituţională a funcţiei de preşedinte de consiliu judeţean, fiind transformată doar într-una de coordonare a majorităţilor constituite. Prin urmare, dacă interesele impun modificarea majorităţilor, atunci e nevoie de un nou preşedinte de consiliu (generându-se o volatilitate a funcției fãrã precedent).
În practică, aceasta înseamnă transformarea postului într-unul maleabil, potrivit pentru personalităţile slabe, care sunt dispuse să respecte voinţa oricărei majorităţi constituite. Altfel, dacă funcţia e ocupată de o persoană puternică, ea rămâne în funcţie doar câtă vreme este acceptată de majoritate.

Stabilitatea instituţională este distrusă. Mai mult, e posibil ca şi forţa politică să fie relativ uşor de eludat, în special în judeţele unde nu s-a obţinut o majoritate confortabilă (adică acolo unde este nevoie de negocieri permanente pentru menţinerea unei majorităţi). Pentru Alianţă, această formulă s-ar putea să fie o soluţie pe termen scurt, dar pe termen mediu se va întoarce cu siguranţă împotriva sa (în urma scăderii inevitabile de credibilitate în sondajele de opinie).

2. Varianta în care această prevedere (a cumulului de decizii anulate) este eliminată total.

În această situaţie se menţin consideraţiile de mai sus, cu un element suplimentar. Respectiv, posibilitatea legitimării unor ilegalităţi prin simplul vot al majorităţii. Astfel, realizarea unei simetrii juridice în ce priveşte alegerea sau revocarea unui preşedinte sau vicepreşedinte înseamnă eludarea unor criterii normale de schimbare pe baza încălcării legii sau a intereselor generale. De altfel, această pretenţie (a simetriei) nu este una conformă cu principiile de drept, şi nu se regăseşte la nivelul nici unei instituţii politice (nici măcar votul popular nu este simetric, chiar dacă efectul lui, în context electoral, ar putea sugera acest lucru).

Dacă se transformă ideea eliberării din funcţie dintr-o sancţiune firească într-o modificare strict pe criterii politice, atunci se relativizează foarte mult funcţia revocării şi funcţionalitatea sa în statul de drept. De altfel, va trebui să se sublinieze foarte mult pericolul eliminării acestei prevederi, referitoare la revocare ca formă de sancţiune, şi a efectelor sale asupra administraţiei locale.

La aceste dificultăţi se adaugă şi cele legate de noile propuneri ale lui Emil Boc, respectiv cele referitoare la introducerea votului uninominal pentru alegerea preşedintelui de consiliu judeţean. Această propunere se contrazice cu sensul modificărilor propuse în cadrul coaliţiei de guvernare, fiindcă avem de-a face cu două viziuni total diferite de a percepe preşedintele de consiliu.

Astfel, un preşedinte ales direct de populaţie este foarte puternic şi, implicit, obligă la existenţa unui cadru legal care să îi confirme această putere. De asemenea, un preşedinte ales trebuie să fie stabil timp de patru ani, iar motivele de revocare nu trebuie să fie politice, ci strict elemente de sancţiune. Pe de altă parte, un preşedinte apt de a fi oricând înlocuit este unul slab, iar pretenţia sa de a fi voce a voinţei electoratului unui judeţ întreg este total nejustificată.

Această contradicţie nu este în prezent evidenţiată. Trebuie subliniat cã ea demonstrează fie lipsă de viziune sau de coerenţă a coaliţiei, fie existenţa unui joc bine planificat al PD, care preferă o acţiune duală, cu finalitate duală.

În fine, o altă consecinţă directă a propunerilor coaliţiei este eliminarea independenţei administraţiei publice locale. Prin relativizarea poziţiilor celor din fruntea consiliilor judeţene, se permite influenţarea puternică a structurilor locale de structurile de la nivel central [1]. Aşadar, se anulează total sensul votului acordat în cadrul alegerilor locale şi se forţează o recentralizare pe baza votului de la alegerile locale. În acest fel, se legitimează o discuţie despre comparaţia dintre alegerile locale şi cele generale şi o clasificare a acestora în funcţie de importanţă. Într-o democraţie funcţională, o astfel de discuţie nu poate avea loc tocmai pentru că acţionează pricipii precum subsidiaritatea sau descentralizarea, care permit recunoaşterea unor configuraţii politice diferite în funcţie de rezultatul diverselor forme de alegeri.

Toate aceste implicații nu sunt încã discutate la nivelul vieții publice românești. Din perspectivã instituționalã, absența dezbaterii reprezintã un dezavantaj pentru cei care vor reformã, fiindcã se poate ajunge la blocarea acesteia în urma unor jocuri de imagine. De asemenea, dacã puterea va reuși sã îșiimpunã punctul de vedere, e foarte posibil ca riscurile subliniate mai sus sã fie ignorate, urmând ca un eventual efect defavorabil al aplicãrii sã îi compromitã celelalte legi legate de reforma administrației publice.



[1] Inclusiv in ceea ce priveste deciziile de alocare a fondurilor de la bugetul local, elementul princiapl al independentei si fortei consiliilor judetene.


Administratorul