RUSIA AMENINŢĂ CU RETRAGEREA DIN CFE
Anuntul a fost facut de ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, la doar o zi de la semnarea Acordului de asociere privind facilitatile militare ale SUA in Romania
Ivanov a precizat ca „expansiunea infrastructurilor SUA si NATO pana la granitele Rusiei pune in discutie viitorul tratatului CFE”. „Rusia isi indeplineste in prezent toate obligatiile incluse in tratat. Dar, daca vom vedea ca alte tari le ignora, vom trage concluziile care se impun”, a amenintat Ivanov. El a subliniat ca reactia Rusiei va depinde de importanta si natura implantarii americane din Romania.
Semnarea, la Bucuresti, a Acordului romano-american privind amplasarea fortelor militare SUA pe teritoriul Romaniei, s-a aflat in atentia presei internationale, care a remarcat ca este vorba de un document istoric ce consfinteste instalarea primelor baze militare americane intr-o fosta tara a Pactului de la Varsovia. Pe de alta parte, cotidianul francez Le Figaro a mers mai departe, apreciind ca Romania ar putea fi aleasa de americani si pentru instalarea unei baze in cadrul scutului antiracheta. Este vorba de baterii de rachete Patriot. Explicatia ziarului francez este una simpla: Bucurestiul pare dispus sa faca mai multe concesii in aceasta privinta spre deosebire de Polonia, stat cu care Washingtonul poarta deja tratative pe aceasta tema inca din 2002.
CFE: Tratatul privind forţele convenţionale din Europa din 1990 avea drept scop limitarea desfasurarii de arme conventionale de catre NATO si Pactul de la Varsovia. Dupa inlaturarea regimului sovietic, in 1991, tratatul a fost adaptat in 1999. Toate tarile membre au semnat noua versiune, dar numai patru republici foste sovietice – Rusia, Ucraina, Belarus si Kazahstan – au si ratificat documentul. „Daca acest acord nu este ratificat, se pune problema sa aflam daca Europa chiar are nevoie de un astfel de mecanism de limitare a fortelor”, a insistat Ivanov. NATO considera ca Rusia nu a indeplinit unele dintre obligatiile asumate in acest domeniu, in special in privinta evacuarii bazelor din Georgia, precum si referitor la retragerea trupelor stationate in Republica Moldova.
Reacţia negativă deosebit de rapidă a Rusiei faţă de semnarea, de către autorităţile de la Bucureşti, a acordului cu Statele Unite cu privire la construirea de baze militare americane pe teritoriul României marchează configurarea unui context nou de manifestare pentru preşedintele României.
Este, practic, pentru prima dată când mesajele şi deciziile de politică externă ale lui Traian Băsescu – în numele României – provoacă o reacţie negativă semnificativă pe plan extern. Au existat, până acum unele răspunsuri mai mult sau mai puţin defavorabile la anumite gesturi sau semnale, dar ele au aparţinut nu unor oficiali, ci unor personalităţi neimplicate în mod curent în exercitarea unor roluri instituţionale (cel mai notoriu exemplu este, probabil, cel al fostului ministru de externe francez Michel Barnier). Aceste reacţii nu au avut decât o valoare discursivă, în mare parte deoarece erau generate, la rândul lor, de discursuri şi nu de decizii concrete.
Acum, este pentru prima dată când Traian Băsescu se confruntă cu o reacţie diplomatică la o decizie diplomatică importantă.
În acest context, dificultatea poziţiei sale creşte simţitor. Proporţional, creşte şi vizibilitatea mesajelor şi gesturilor sale.
Trebuie remarcată frecvenţa cu care actori internaţionali (în special din zona mass-media, dar, prin această reacţie rusă, şi din zona politică) semnalează obedienţa României faţă de comandamentele partenerului american. Cel puţin simbolic, România se află în acest moment în centrul reconfigurării unui mini-război rece, acţionând ca un pion care transmite, respectiv declanşează impulsuri din partea protagoniştilor principali.
Cel puţin din acest punct de vedere, preşedintele Băsescu şi-a îndeplinit obiectivul, acela de a reconfigura rolul extern al României în sensul redimensionării importanţei internaţionale a statului pe care îl conduce.
