Presedintele interimar al PD a bulversat ieri Coalitia anuntand ca, dupa modelul Presedintiei, democratii isi retrag candidatii propusi pentru conducerea posturilor publice de radio si televiziune. Boc a sugerat partenerilor de guvernare sa faca acelasi lucru si, pana la modificarea Legii de organizare si functionare a Televiziunii si Radio-ului publice, sa fie numita o conducere interimara.
Liberalii s-au aratat furiosi si au replicat imediat ca nu isi retrag numirile facute. De altfel, nici partidele din Coalitie, nici cele aflate in opozitie nu par dispuse sa accepte sugestia lui Emil Boc.
UDMR: Decizia PD este de-a dreptul neasteptata iar Coalitia nu este un SRL cu un singur actionar (Ziua)
TVA vs CAS este un nou front de lupta intre cele doua partide. PNL, posesor al portofoliului Finantelor, este obligat sa accepte si sa anunte public majorarea cu 3% a TVA, din 2006, punct impus de FMI. Emil Boc, a subliniat ieri ca acest subiect nu s-a discutat in cadrul coalitiei. Ca urmare, el le-a comunicat colegilor liberali, prin intermediul presei, ca PD conditioneaza marirea TVA de masurile menite sa compenseze impactul acesteia. (Cotidianul)
Boc despre fuziunea cu PNL: “Avem alte prioritati in acest moment!” (Radio Mix)
Principala observatie care se impune după aceeastă triplă ofensivă a lui Emil Boc este aceea că PD încearcă în mod explicit să depăşească, în acţiunea politică şi de guvernare, un dublu cadru de manifestare – cel al Alianţei şi cel al coaliţiei. PD încearcă să se impună ca voce singulară şi ca actor de sine stătător, luând decizii individuale. Sunt primii paşi ai strategiei dedicate obiectivului anunţat deja de Emil Boc – transformarea PD în cel mai important partid din România.
În mod normal, atitudinea în cazul TVR şi al creşterii TVA era o chestiune care ar fi trebuit discutată la nivelul consiliului de coordonare al coaliţiei, pentru a se ajunge la o decizie unitară şi comună.
Iniţiativa PD de a lua decizii în nume propriu echivalează cu un semnal de scindare al alianţei, receptat ca atare de liberali. Semnalul este accentuat de afirmaţia că PD nu este interesat de o fuziune cu PNL, accentuând impresia că partidul lui Emil Boc a început o acţiune de repoziţionare pe scena politică.
Chiar la prima vedere, elementele definitorii ale acestei acţiuni amintesc de stilul Băsescu, prin câteva detalii recognoscibile:
– asumarea unui discurs populist, prin care se disociază de măsurile de guvernare care ar putea fi primite negativ de populaţie
– atitudinea de “opoziţie în cadrul puterii”, prin stabilirea unor graniţe clare în cadrul coaliţiei – noi (PD) care ţinem partea poporului vs ei (restul, dar mai ales PNL) care îşi urmăresc propriile interese
– renegarea “tovarăşilor de drum”, printr-un dublu artificiu: contestarea iniţiativelor acestora şi delimitarea de parteneriat.
Un alt element care s-a remarcat recent în presă şi care confirmă acest trend constă în comentariile şi speculaţiile apărute în unele ziare pe tema presupusei apropieri dintre liberali şi PSD (observaţia că Adrian Năstase protejează PNL în atacurile sale la adresa puterii şi nu numai).
Dacă această strategie există cu adevărat, atunci ea urmăreşte transformarea PNL (şi a celorlalţi parteneri din coaliţie, dar ca obiectiv secundar) în agentul malefic care compromite guvernarea, în ciuda bunelor intenţii ale PD. Astfel, pe seama PNL se pot pune, treptat, majoritatea efectelor nepopulare derivate din activitatea de guvernare şi majoritatea insucceselor.
