Prezentăm, pe scurt, principalele concluzii ale studiului:

  1. Există multe interdependenţe şi condiţionări între planurile politic, juridic şi media. Contatăm o reechilibrare a raporturilor dintre puterile politice (executiv şi legislativ) şi cea judecătorească, prin intermediul volumului informaţional crescut din această perioadă. Pentru prima dată după revoluţie, în rândul opiniei publice s-a creat impresia că justiţia poate echilibra balanţa puterii comparativ cu politicul, fapt care a generat reacţii pozitive în exteriorul ţării.
  2. Dincolo de această imagine însă, am putut constata că puterea judecătorească a preluat preferenţial subiectele prezentate în mass-media, determinând, în consecinţă, menţinerea unei mediatizări puternice doar a unor cazuri. În urma acestor influenţări a agendei media, au existat efecte concrete în plan politic, în special în zona PSD.
  3. Coloratura politică a scandalurilor reflectă un echilibru aparent putere-opoziţie. Astfel, PSD ocupă 58% din spaţiul mediatic destinat scandalurilor de corupţie (prin cazurile Năstase, D.I. Popescu, Mitrea, Geoană). Următoarele două partide (ca pondere) fac parte din arcul guvernamental:  PNL ocupă 22% din spaţiul mediatic (Patriciu şi Roşca-Stănescu), iar PC 18% (Copos). Ultimul partid de pe listă este PD, care se pierde în masa de articole referitoare la corupţie, ocupând doar 2% din spaţiul mediatic cercetat.
  4. În cazul “partidului prezidenţial”, mass-media nu a percutat în amplificarea scandalurilor Macovei (casa părinţilor), Cazacu (dezvăluirile lui Ciuvică) şi Băsescu (flota).  Am preferat folosirea sintagmei de echilibru aparent pentru că, dincolo de imaginea că puterea şi opoziţia sunt prezente relativ egal în articolele de presă, dacă privim la diferenţele enorme dintre partidele prezente în dezbaterea media, balanţa se dezechilibrează puternic în defavoarea partidelor care au manifestat poziţii contrare faţă de politica promovată de şeful statului.
  5. Adrian Năstase a fost principalul personaj politic prezentat în articole / ştiri care au avut teme legate de scandaluri cu implicaţii juridice. Acesta a ocupat peste 39% din agenda media centrată pe lupta anticorupţie. Următoarele personaje politice prezente în atenţia mass-media sunt Dinu Patriciu şi George Copos.
  6. Instituţiile de presă care au prezentat cel mai pe larg scandalurile “politico-juridice”, în perioada 1 ianuarie – 15 februarie 2006 sunt: Ziua, România Liberă, Jurnalul Naţional, Gândul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Adevărul (dintre cotidiane), staţiile Radio: Europa FM, Guerrilla, Total şi posturile TV: Realitatea TV, B1 TV, TVR1. Numărul articolelor dedicate scandalurilor de corupţie a crescut constant în primele şase săptămâni ale anului, ocupând o pondere din ce în ce mai însemnată din agenda publică.

Studiul integral – aici

Persoane de interes:    Adrian Năstase    Traian Basescu   

Administratorul