Istoria post-decembrista a României aratã cât de puținã încredere a existat în instituția deliberativã, Parlamentul, cea care ar fi trebuit sã stea la baza conturãrii unei culturi politice de tip participativ. Acest fapt impune deschiderea unei discuții despre cum poate fi eficientizat mecanismul parlamentar în actualul său cadru într-o mãsurã mult mai mare decât despre eludarea sa.

Graficul de mai jos ne aratã cum a evoluat încrederea în Parlament în România, de-a lungul acestor ani, cu un accent special pentru ultimele trei legislaturi.

 GRAFICUL 1: SCADEREA INCREDERII IN TIMP

chart

Sursa: BOP – FSD

Lipsa de încredere în Parlament este una care a existat în forme mai mici sau mai mari încă de la începutul acestei instituţii după revoluţie.

Se poate constata din acest grafic existența unui trend general de scădere a încrederii în Parlament în cadrul fiecărei legislaturi. Dacă, la începutul perioadei de guvernare, populaţia investeşte cu încredere majoritatea instituţiilor, pe parcursul acestor perioade se constată o descreştere naturală a încrederii, pe măsură ce nemulţumirile populaţiei se acumulează. Îngrijorător pentru configurarea statului democratic din România este faptul că, şi în termeni medii, românii devin mai neîncrezători în Parlament (conform trendului indicat de media din grafic).

Dacă la nivel general era de aşteptat ca investiţia de încredere să se diminueze lent pe parcursul fiecărei legislaturi, observăm că există trei “gropi de încredere”, de scădere accentuată a încrederii în legislativ:

–     Iunie 1998 (până la 19%); acea perioadă a fost marcată de criza guvernului Ciorbea din primãvarã, venită după nesfârşitele certuri din coaliţia de guvernare.

–     Noiembrie 1999 (scădere a încrederii la 9%); efectul mineriadelor s-a resimţit în scăderea încrederii populaţiei în majoritatea instituţiilor democratice; punctul de minim a fost atins după demiterea premierului de atunci, Radu Vasile.

–     Octombrie 2003; Discuţiile în contradictoriu dintre preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase pe tema alegerilor anticipate, care s-au întins pe perioada întregului an a determinat o creştere a neîncrederii în legislativ, determinând o schimbare de atitudine fațã de PSD.

În afara punctelor de minim, se poate observa că punctele de maxim ale încrederii în Parlament au valori tot mai mici, de la o legislatură la alta. Înregistrate, de obicei, în primul an după alegeri, vârfurile de încredere au evoluat negativ: de la 39% în 2001, la 36% în 2001, iar, la şase luni după începerea actualei legislaturi, gradul de încredere în parlament este de doar 22%. În perioada următoare putem o continuã scãdere a acestui nivel de încredere, dat fiind faptul că în ultima perioadă scandalurile legate de ineficienţa celor două Camere și tema schimbãrii președinților de Camere au ţinut capul de afiş al presei.

GRAFICUL 2: COMPARATIA EVOLUTIEI INCREDERII IN PARLAMENT

O privire atentă asupra datelor de mai jos ne sugerează că guvernarea PSD a reuşit o performanţă mai bună decât guvernarea anterioară (CRD-PD-UDMR) în privinţa obţinerii unei încetiniri a ritmului de scădere a încrederii populaţiei în Parlament, reuşind chiar, în unele momente, să îmbunătăţească imaginea acestuia.

PSD a preluat puterea în momentul în care populaţia mai credea doar în proporţie de 9% în această instituţie şi a predat mandatul la o cotă de încredere de 19%, iar diferenţa dintre maximul şi minimul de încredere a fost de +17%.

Guvernarea CDR a plecat cu un capital de încredere de 23% şi a încheiat mandatul cu o cotă de încredere în parlament de 9%. Diferenţa dintre extremele din guvernarea CDR este însă mult mai mare: -30%, fluctuaţiile confirmând instabilitatea politică.

chart2

Sursa: BOP – FSD

Plecând de la constatarea că vârfurile de încredere în parlament au scăzut de la o legislatură la alta, iar minimurile au crescut (de la 9% în 2000 la 14% în 2003) putem însã lansa ipoteza că încrederea în parlament tinde să se stabilizeze, iar salturile spectaculoase vor începe să se rărească (dacã nu vor apãrea crize majore). Populaţia devine din ce în ce precisă dar şi mai exigentă cu privire la încrederea cu care este dispusă să investească parlamentul.

Persoane de interes:    Adrian Năstase    Ion Iliescu   

Administratorul