Proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului referitor la votul prin corespondenta pentru romanii din Diaspora a fost lansat zilele trecute, mai exact joi, 18 august, in dezbatere publica. Acesta urmeaza sa fie aprobat de Guvern la inceputul lunii septembrie, odata cu revenirea parlamentarilor din vacanta.
Succint, proiectul ofera posibilitatea infiintarii mai multor sectii de votare (la propunerea MAE), simplifica procedura de inscriere in Registrul electoral (documentele pot fi transmise pe e-mail) si permite votul pe liste suplimentare.
Miza acestor modificari legislative propuse de Guvern este in primul rand una imagologica si ea poate fi relativ usor identificata printr-o scurta trecere in revista a unor momente care au marcat dezbaterea privind votul prin corespondenta:
- Ideea este mai veche, dar ea a fost relansata dupa alegerile prezidentiale din 2014, votul prin corespondenta fiind vazut si promovat public ca solutie la cozile formate in fata unor sectii de votare din afara tarii (cozi care au existat si in 2009, fara insa a genera valuri de indignare publica).
- Klaus Iohannis si-a asumat adoptarea unei legislatii care sa permita romanilor din Diaspora sa voteze mai usor, iar „guvernul sau” a intrat, inevitabil, in acest joc al identificarii si promovarii acelei solutii care sa conduca la evitarea situatiei de la alegerile prezidentiale din 2014.
- Pe acest fond, in Parlament au fost depuse mai multe proiecte de lege si dupa o dezbatere care nu a fost lipsita de controverse si de atacuri politice, in data de 28 octombrie 2015, forul legislativ a adoptat legea votului prin corespondenta, devenita, dupa promulgare (19 noiembrie 2015), Legea nr.288/ 2015 privind votul prin corespondenta, precum si modificarea si completarea Legii nr. 208/ 2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente.
- La momentul promulgarii, Administratia Prezidentiala a emis un comunicat in care preciza ca „legea votului prin corespondenta a fost un obiectiv pe care presedintele Klaus Iohannis si l-a asumat inca de la inceputul mandatului” si ca actul normativ „asigura premisele respectarii dreptului fundamental la vot pentru toti romanii, oriunde s-ar afla ei in lume”.
- Au existat si voci care au atras atentia asupra procedurilor greoaie prevazute de lege, dar acestea au fost marginale. Intensitatea si impactul lor au crescut in momentul in care AEP a inceput sa anunte numarul romanilor inscrisi in Registrul electoral: putin peste 6.000 de romani s-au inscris, dintre care aproape 5.000 au mentionat optiunea pentru votul prin corespondenta, iar restul a optat pentru votul in sectiile de votare.
- Era un esec nu atat pentru Parlament (sau pentru PNL, care a incercat in permanenta sa se asocieze cu tema votului prin corespondenta si sa se erijeze in singur promotor al intereselor celor din Diaspora), cat mai ales pentru presedintele Iohannis si pentru Guvern.
- Vacanta parlamentara i-a permis Executivului sa actioneze si sa arate ca salveaza situatia (ca indreapta ce nu era bine reglementat in lege).
Principalele solutii propuse de Guvern sunt simplificarea procedurii de inscriere in Registrul electoral, prin transmiterea documentelor prin pe e-mail, si posibilitatea suplimentarii sectiilor de votare.
- Prima masura incearca, asadar, sa stimuleze inscrierile in Registrul electoral. Ea ignora, ca si reglementarea initiala, cateva realitati specifice romanilor din Diaspora: interes scazut pentru alegeri/ vot, cu exceptia prezidentialelor; in cazul alegerii presedintelui interesul creste din cauza culturii politice (centrata pe liderul providential), dar si a unor stimuli emotionali; lipsa unor documente oficiale de munca si resedinta in strainatate; etc.. Prin urmare, este de asteptat ca inscrierile in Registru sa creasca, dar nu spectaculos.
- A doua masura este o dovada suplimentara a esecului votului prin corespondenta, in conditiile in care votul la distanta este asigurat prin … mai multe sectii de votare. Practic, aceasta reglementare, asociata votului prin corespondenta, este un non-sens. Nu era nevoie de o lege (a votului prin corespondenta) pentru asa ceva, ci doar de o modificare a legislatiei initiale.
Oricum, in spatiul public/ mediatic exista multe confuzie in legatura cu aceste prevederi legislative. Spre exemplu, se vorbeste despre votul prin corespondenta pentru alegerile parlamentare, dar se are ca referential ceea ce s-a intamplat la alegerile prezidentiale, alegeri organizate in baza unei alte legi. Se impun cateva clarificari:
- Legea nr. 370/ 2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei prevede ca „pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii care se afla in strainatate la data alegerilor”. De asemenea, in afara acestor sectii de votare, „pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectiva, sectii de votare si in alte localitati decat cele in care isi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare”. Disputa din noiembrie 2014 a vizat organizarea de sectii suplimentare intre cele doua tururi de scrutin.
- Legea nr. 35/ 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului continea aceleasi prevederi precum Legea nr. 370/ 2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.
- Legea nr. 208/ 2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor abroga Legea nr. 35/ 2008, dar ii mentine prevederile referitoare la infiintarea sectiilor de votare din afara tarii. In plus, legea adauga faptul ca, in afara sectiilor de votare organizate pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare, sectiile consulare, daca acestea functioneaza in locatii diferite si institutele culturale din strainatate, se pot organiza una sau mai multe sectii pentru localitatile sau grupurile de localitati in care isi au domiciliul sau resedinta, conform Registrului electoral, cel putin 100 de alegatori, fara ca numarul alegatorilor care vor fi arondati unei sectii sa poata depasi cifra de 2.000.
- Legea nr. 288/ 2015 privind votul prin corespondenta, precum si modificarea si completarea Legii nr. 208/ 2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor nu schimba reglementarile privind organizarea sectiilor de votare din afara tarii.
- Prin proiectul de OUG se mentine prevederile Legii nr. 208/ 2015, dar se adauga un amendament care precizeaza ca pot fi organizate, cu acordul autoritatilor din tara respectiva, sectii de votare si in alte localitati decat cele in care isi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
- Practic, prin aplicarea OUG, in afara de misiunile diplomatice, oficiile consulare, sectiile consulare si institutele culturale din strainatate, Guvernul poate infiinta oriunde noi sectii de votare, indiferent de ceea ce releva Registrul electoral. Altfel spus, Registrul electoral devine un instrument secundar in acest proces de stabilire a sectiilor de votare.
- In concluzie, solutia pentru a facilita votul celor din Diaspora (pentru a evita cozile la vot) nu este votul prin corespondenta, ci infiintarea de noi sectii.
Sursa foto: isp.org.ro
infopolitic
