O echipa de experti ai Fondului Monetar International a sosit ieri la Bucuresti, pentru a colabora cu autoritatile romane in vederea rectificarii bugetului de stat, potrivit unor surse guvernamentale.
Venirea la Bucureşti a delegaţiei FMI reprezintă o nouă încercare politică şi de imagine pentru guvern. Aflat într-o vizibilă scădere a ritmului, guvernul este nevoit să obţină un rezultat pozitiv de pe urma acestei întâlniri. Miza principală este legată de rectificarea bugetară, menită a reorienta fondurile unor ministere către cerinţele economice solicitate de FMI.
Pentru Guvern, aducerea în discuţie a unor indicatori precum deficitul bugetar şi cel al creşterii economice vine într-un moment foarte delicat, mai ales după dezastrul provocat de inundaţii (şi care va influenţa, cu siguranţă, ambii indicatori). În această situaţie, va conta foarte mult abilitatea de negociere a guvernului, care poate transforma criza internă într-o motivaţie suficientă pentru a obţine mai multă înţelegere de la Fond.
Călin Popescu Tăriceanu este în plin proces de reconfigurare a propriei autorităţi în partid şi în guvern şi, de pe aceste poziţii, un eşec al acestor discuţii ar putea fi receptat extrem de defavorabil.
E de aşteptat ca, în acelaşi timp cu discuţiile de la Bucureşti, să existe şi încercări de relansare a unor subiecte precum „greaua moştenire”, în special în ceea ce priveşte modul de construcţie a bugetului. De altfel, această temă a fost deja adusă în discuţie de ministrul sănătăţii şi de ministrul justiţiei, ambii afirmând că bugetul insuficient le blochează activităţile şi le pune în pericol intenţiile de reformă. E de văzut în ce măsură pot fi corelate aceste acuzaţii cu intenţiile tot mai clare ale guvernului de a reduce alocaţiile bugetare ale unor ministere.
Remarcăm, cu acest prilej, faptul că, pentru prima dată după mai mulţi ani, guvernul revine la o politică de austeritate, similar cu momentul „relansării” creşterii inflaţiei. Din perspectivă economică, o astfel de dinamică nu este încurajatoare.
Observaţie.
De câteva zile, este vizibilă concentrarea majorităţii subiectelor de pe agenda publică în jurul activităţii guvernamentale. În afara episodului Iliescu (şi a consecinţelor sale în interiorul partidului), cele mai spectaculoase subiecte de actualitate pun în dificultate Guvernul (este vorba de criza inundaţiilor, problemele din sănătate, dificultăţile generate de reforma justiţiei, legea minorităţilor, perspectiva asumării răspunderii în parlament, demiterea generată de probleme de comunicare legate de contractul Bechtel etc).
Din temele principale lipseşte Traian Băsescu, preşedintele profitând şi de tăcerea existentă în criza ostatecilor. Prezent la Varşovia pentru al treilea summit al Consiliului Europei, Traian Băsescu şi-a scurtat la minimum prezenţa mediatică, absentând chiar şi de la fotografia de grup a liderilor prezenţi. Discreţia sa în ce priveşte activitatea de imagine poate fi şi efectul unei strategii. Principalul său beneficiu este acela de a nu fi asociat cu tot mai vizibila activitate guvernamentală, în scopul unei eventuale acumulări a nemulţumirii populare. Astfel, îşi rezervă dreptul de a se poziţiona ca susţinător al populaţiei şi poate critica chiar formaţiunile care l-au adus la Cotroceni.
Pentru Guvern, această concentrare ridicată a atenţiei nu este percepută favorabil, mai ales că până acum structurile de comunicare de la acest nivel nu au reuşit să se remarce în vreun fel. Apropierea momentului asumării răspunderii în Parlament (fie pentru legile proprietăţii, fie pentru cele despre reforma în justiţie, fie pentru legea minorităţilor) va contura o presiune foarte mare, nemaiîntâlnită până acum în activitatea acestui executiv. De modul în care va gestiona toată această perioadă (în special la nivel de comunicare), va depinde rezistenţa în timp a actualei echipe. Fiindcă, dacă momentul votului parlamentar va oferi opiniei publice o imagine neplăcută a actualului guvern, vor fi şanse foarte mici ca acest guvern să rămână în funcţie.
