Unul dintre subiectele de interes public din ultimii ani este comportamentul românilor faţă de principalele produse mediatice. Atenţia asupra acestui tip de comportament este cu atât mai mare cu cât se întrevede în continuare o dezvoltare a pieţei publicităţii. Toţi actorii implicaţi în acest fenomen, de la instituţiile media până la agenţiile de publicitate, sunt interesaţi de o stabilire cât mai clară a modaliltăţilor de consum media dar şi a „cotelor de piaţă” deţinute de organele mass-media (rating şi share). Dată fiind nevoia de studii care să cerceteze mai bine caracteristicile pieţei consumului media, în ultimii ani au fost iniţiate mai multe studii în acest sens (printre care şi cercetarea naţională periodică de cercetare a audienţelor principalelor posturi de televiziune). Una dintre caracteristicile principale ale consumului media este că acesta este diferenţiat, în funcţie de suportul pe care sunt transmise informaţiile. Astfel, o dată cu înmulţirea televiziunilor (după revoluţia din decembrie 1989) acestea au captat tot mai mult atenţia consumatorilor media. Progresul televiziunilor s-a realizat în detrimentul presei scrise, în special, dar şi a radiourilor. În mai 2005, Barometrul de Opinie Publică, realizat de Gallup la cererea FSD, arăta, printre altele, şi faptul că frecvenţa consumului de televiziune este mult mai mare în comparaţie cu consumul radio sau de ziare.
Astfel, 77% dintre respondenţi declarau atunci că urmăresc programe tv zilnic. Prin comparaţie, doar 45% declarau că ascultă emisiuni radio cu aceeaşi frecvenţă şi doar 19% citesc ziarelşe zilnic. Doar 7% dintre respondenţi au declarat că citesc zilnic cărţi. Impactul televiziunii asupra populaţiei este, în consecinţă, mult mai mare. Dacă privim spre proporţia celor care declară că se uită la televizor doar de câteva ori pe an, cosntatăm că aceasta este de numai 7%. Prin comparaţie, există mai mulţi români care nu urmăresc aproape deloc radioul (28%) sau care nu citesc ziare (46%). Proporţia celor care nu citesc deloc cărţi este foarte mare (50%), iar 22% citesc doar ocazional. Cauzele pentru care consumul de programe TV este mai ridicat sunt multiple. Pe de o parte acesta ţine de uşurinţa cu care receptorul poate primi informaţiile, acesta nefiind obligat să facă acelaşi efort ca, spre exemplu, atunci când cumpără un ziar.
Pe de altă parte, televiziunea este mai puţin discriminatorie în ceea ce priveşte accesul consumatorului, dat fiind faptul că, rpin comparaţie, ziarele ajung mult mai greu la o categorie importantă de consumatori: locuitorii satelor. Unul dintre principalele avantaje ale televiziunii îl reprezintă şi faptul că este văzut de populaţie şi ca o sursă de divertisment, în afara informaţiilor pe care le oferă. Se constată de asemenea că în mediul rural consumul TV este mult mai mic în comparaţie cu locuitorii oraşelor. În Bucureşti frecvenţa cu care sunt urmărite programe de televiziune este mult mai mare comparativ cu restul regiunilor ţării. De asemenea, bărbaţii urmăresc mai des programe tv, comparativ cu femeile. În valul din noiembrie 2005 al BOP regăsim consumul media, dar în altă formă. Respondenţilor nu le mai este cerută frecvenţa cu care urmăresc emisiuni TV, ascultă radio, citesc ziare sau cărţi. Întrebarea folosită acum este „Vă rog să îmi spuneţi dacă, pentru a vă informa, săptămâna trecută ati citit/urmărit… ziare (cotidiene) / ştiri la radio sau TV / reviste / reportaje şi anchete la radio şi TV / cărţi / Internet, Email”. Vom reproduce frecvenţele răspunsurilor pozitive pentru fiecare dintre aceste medii de informaţie. Astfel:
– 50% dintre cei chestionaţi afirmă că au citit ziare,
– 93% susţin că au urmărit ştiri la radio sau TV,
– 31% susţin că s-au informat citind reviste,
– 73% declară că s-au informat urmărind reportaje sau anchete la radio şi TV,
– doar 22% şi-au luat informaţiile citind o carte,
– un procent şi mai mic (14%) dintre români au folosit ca sursă de informare internetul sau emailul. De altfel, proporţia celor care declară că folosesc computerul des este de numai 15%.
După cum se poate vedea, cifrele care fac referire strict la consumul media ca sursă de informare, televiziunea (şi radioul) are un avantaj net faţă de celelalte medii de informare.
***
Consum media (segmentare)
Ziare
– persoane între 25-44 de ani (cei peste 65 de ani citesc, semnificativ, mult mai puţine ziare)
– Bărbaţii
– Cei care au cel puţin studii liceale folosesc mai frecvent ziarele ca sursă de informare
– Orăşenii (în special din oraşele foarte mari (peste 200.000 locuitori) şi mari) citesc ziare într-o proporţie mai mare decât locuitorii de la sate
TV şi radio
– în ceea ce priveşte vârsta
