Prezentarea oficiala a listei pe care Dacian Ciolos o propune pentru a ocupa posturile guvernamentale permite urmatoarele concluzii primare: 

1. Prin modul in care a fost construit, acest Guvern face un prim pas in construirea Partidului Prezidential, care se va construi in opozitie cu restul clasei politice. Esenta acestuia va fi reprezentatata de tandemul Ciolos-Iohannis, iar oamenii din jurul acestui tandem vor fi baza viitorului partid. Acesta se poate suprapune pe structura noului PNL/PDL, fiind greu de crezut ca vechea garda va putea sa reziste acestui proces. Terenul principal de lupta va fi Parlamentul, unde vor fi identificate cele doua tabere – pe de o parte, „echipa curata si apolitica a lui Ciolos si Iohannis”, cea care respecta vointa „strazii” si care vrea un altfel de a face politica; pe de alta parte, majoritatea vocilor politice din Parlament, care se vor revolta in fata schimbarilor propuse de Presedinte si de echipa sa. Nu este ceva nou in Romania, acest paralelism a mai fost construit de Traian Basescu dupa 2005, cand era sustinut de Alianta DA si a dorit sa sustina aparitia de partide noi, care sa ia locul celor traditionale (asa au aparut, pe rand, PLD – pentru a suplini PNL; Partidul Civic Maghiar, pentru a suplini UDMR; in urma acestei miscari s-a mutat PD de la stanga la dreapta, intrand in PPE; asa a aparut, dupa cativa ani, UNPR, chiar – ca solutie alternativa, esuata in prezent, la PSD). De aceasta data, forta taberei prezidentiale pare chiar mai mare decat forta echipei Basescu in 2005 – iar virulenta luptei intre vechea clasa politica si prezent ar putea depasi disputele care au dus, in trecut, la suspendarea lui Traian Basescu.

2. Guvernul este foarte eterogen – pare facut din dorinta de a multumi foarte multe grupuri, in acelasi timp. Are o orientare mai mare spre Bruxelles decat spre SUA, contine nume care se pot erija in voci ale societatii civile, contine si relatii cu partidele si, mai ales, cu zona prezidentiala. Ramane de vazut in ce masura aceasta orientare pro-europeana va afecta angajamentele luate in relatia strategica cu SUA, mai cu seama ca exista zone in care aceste doua zone nu pot coabita la fel de usor ca in trecut.

3. PSD este singurul partid care poate fi identificat direct cu noua guvernare. Vasile Dancu, indiferent daca mai este sau nu membru al PSD, perceptual este legat de PSD – a fost ministru PSD, a fost implicat in diversele proiecte ale ”Grupului de la Cluj”, a revenit in ultimele saptamani ca un sustinator si promotor al intereselor actualei conduceri social-democrate, si-a recunoscut relatia de prietenie cu noul presedinte al PSD, Liviu Dragnea. In fapt, este de punctat ca acesta va ocupa, pe langa functia de vicepremier, si postul de ministru al Dezvoltarii – adica, o zona care s-a aflat direct sub coordonarea lui Liviu Dragnea.
   • Aceasta nominalizare va forta PSD sa isi asume sustinerea guvernarii pe termen scurt, in ciuda pierderii tuturor pozitiilor din administratia centrala in acelasi timp. Ramane de vazut in ce masura va prima decizia de la centru, impusa de Liviu Dragnea (care este total interesat sa isi sustina un prieten intr-o functie de conducere) sau presiunea din teritoriu (care va incepe sa realizeze, lunile urmatoare, ca PSD a intrat, de facto, in opozitie).

4. PNL – protejat de catre Iohannis sau exclus de catre Iohannis? Singura propunere de ministru (cu exceptia lui Vasile Dancu) care a mai facut parte dintr-un guvern este Lazar Comanescu. Acesta a fost ministru de Externe, fara a intra in PNL, in Guvernul Tariceanu. Ulterior insa, a fost in echipa fostului presedinte Traian Basescu si astazi este in echipa presedintelui Iohannis. Restul propunerilor de ministri nu sunt asociabili, la prima vedere cu PNL, sau cu alte partide. Nominalizarea hazardata de la sanatate (si retrasa ulterior, in fata ridicolului expunerii media) era cea mai apropiata de PNL, prin apropierea de Cristian Busoi. Prin urmare, se pune legitim intrebarea daca este vorba de o strategie menita sa limiteze responsabilitatea PNL fata de guvernare in perspectiva anului electoral 2016 sau daca asistam, de fapt, la primul pas pe care Iohannis il face inspre constructia unui alt proiect – Partidul Prezidential, care sa fie contrapus pe actualul PNL (vechiul PDL) pentru a-i lua locul la alegerile parlamentare. In functie de oamenii care vor ajunge in pozitii de secretar de stat si in alte zone din administratie, ne vom da seama cat din vechiul PNL/PDL va supravietui si cat din noul Partid Prezidential.

5. O mare parte din propunerile de ministri au experienta in zona institutiilor de la Bruxelles, mai ales in cadrul Comisiei Europene – confirmand o orientare strategica a actualului tandem Ciolos-Iohannis (preferinta pentru UE, nu pentru SUA). La acest lucru se adauga se adauga faptul ca premierul insusi este un fost membru de prim-plan al Comisiei Europene. Este de vazut ca atare daca influenta ”bruxelleza” se va resimti in activitatea celor nominalizati, si care au experienta europeana. Trebuie avut in vedere faptul ca executivul european a fost dominat in ultimii ani de catre Dreapta europeana (PPE) si liniile directoare de la nivel european au venit din zona acestui curent. Aceasta poate inseamna si un anumit tip de orientare in cadrul politicilor publice pe care ministrii le vor propune (inclusiv in cadrul Programului de guvernare ce trebuie prezentat rapid).
   • Chiar daca este vorba de oameni din esaloanele secunde ale birocratiei europene – influenta acestei zone va conta.

6. Este pentru prima data dupa foarte multi ani cand la unul dintre ministerele de forta ale Romaniei – ministerul de Interne – este numit un om din sistem. Petre Toba este un cadru al ministerului de Interne. Daca Internele nu ar fi fost demilitarizate, Petre Toba ar fi avut grad militar.
   • Acest tip de numire este nespecific in statele democratice, acolo unde coordonarea la varf a structurilor de forta este foarte rar atribuita unor cadre ale sistemului. In Romania, ultimele numiri in aceasta paradigma s-au facut imediat dupa Revolutie. La model s-a renuntul dupa stabilizarea institutiilor democratice. Revenirea la acest model poate fi o exceptie sau poate fi o tendinta, care are legatura cu intarirea si mai puternica a institutiilor de forta.

7. Nominalizarea de la ministerul de Justitie transmite un semnal clar de ostilitate catre politic si catre Parlament. Propunerea pentru MJ este foarte similara cu alegerea facuta la finalul anului 2004 pentru acelasi domeniu – Monica Macovei. Vorbim despre o persoana cu un discurs la fel de radical/instransigent – care va promova, cu siguranta, obiective similare.
   • Nu valorizam aici respectivele pozitii/respectivul discurs, ci efectul sau asupra relatiei cu Parlamentul. Este un tip de propunere care va genera reactii vizibile sau mai putin vizibile in partide, in raport inclusiv cu indicatiile de vot pe care le vor da liderii formatiunilor politice. Primele semne de ostilitate reciproca ar putea aparea chiar de la audierile in comisii.

8. Exista doar doua propuneri din cadrul societatii civile organizate – Cristina Guseth, pentru ministerul Justitiei si Violeta Alexandru, propunere de ministru delegat pentru Consultare Publica si Dialog Social. Foarte probabil, vocile nemultumite de lipsa de legatura cu acest guvern vor incepe treptat sa isi faca aparitia. Ramane de vazut in ce masura ele vor fi insa convinse sa intre in disputa care se va crea intre executivul „apolitic” Ciolos-Iohannis si spatiul politic parlamentar, de o parte sau de alta a baricadei – tindem sa credem ca vor refuza orice astfel de asociere, iar efectul va fi o mentinere a nivelului actual de participare civica scazuta, care caracterizeaza spatiul public in toate zonele sale.

LISTA MINISTRILOR PROPUSI DE DACIAN CIOLOS:

1. Ioan Dragos Tudorache – Seful cancelariei primului ministru
2. Costin Grigore Borc – vicepremier – Ministrul Economiei, Comertului si Turismului (si vicepremier)
3. Vasile Dancu- Ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (si vicepremier)
4. Adrian Curaj – Ministrul Educatiei
5. Lazar Comanescu – Ministrul Afacerilor Externe
6. Petre Toba – Mininstrul Afacerilor Interne
7. Achim Irimescu – Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
8. Mihnea Ion Motoc – Ministrul Apararii Nationale
9. Anca Dragu Paliu – Ministrul Finantelor Publice
10. Victor Vlad Grigorescu – Ministrul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri
11. Cristina Guseth – Ministrul Justitiei
12. Marian Costescu – Ministrul Transporturilor
13. Patriciu Achimas-Cadariu – Ministrul Sanatatii
14. Cristiana Pasca Palmer – Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor
15. Claudia Ana Moarcas – Ministrul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice
16. Aura Carmen Raducu – Ministrul Fondurilor Europene
17. Elisabeta Lipa – Ministrul Tineretului si Sportului
18. Vlad Alexandrescu – Ministrul Culturii
19. Marius Raul Bostan – Ministrul pentru Societatea Informationala
20. Cristian Ciprian Bucur – Ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul
21. Dan Stoenescu – Ministrul delegat pentru Relatiile cu Romanii de pretutindeni
22. Violeta Alexandru – Ministrul delegat pentru Consultare publica si Dialog Social

Sursa foto: Vadim Ghirda, AP

---

infopolitic

---