Analiza de fata, coordonata de Dan Sultanescu si Vlad Achimescu, continua, in 2016, STUDIUL „Initiativa pentru Societate Civila” din 2011/2012 si evidentiaza comparatia dintre indicatorii principali din cele doua baze de date. Redam mai jos principalele concluzii ale studiului. Studiul complet poate fi accesat AICI, iar datale raportului de cercetare pe care se bazeaza prezentul studiu pot fi consultate AICI.

  • Cercetarea din 2012 a aratat ca, prin raspunsurile la intrebarile din chestionar, majoritatea romanilor exprimau mai degraba valori de supravietuire decat de autoexprimare, iar profilul civic in Romania era unul neparticipativ, parohial, departe de modelul occidental. Cetatenii erau aparent disponibili pentru participare si informare, dar nu participau efectiv si nu erau, in fapt, suficient informati.
  • Masurand tipurile de participare din Romania, constatam atunci ca singura forma semnificativa era cea electorala – romanii participa la vot mai mult decat in orice alta forma la viata cetatii. Participarea civica, comunitara si politica – semnificativ mai mici.
  • Diferentele regionale nu sunt mari la acest capitol – si in Bucuresti se observa aceeasi lipsa de participare (masurata procentual) ca in mediul rural sau ca in regiunile cele mai sarace. Elementele care stimulau participarea, la acea vreme, erau apartenenta la clasa de mijloc, educatia universitara si varsta mijlocie, dar si toleranta, increderea in societatea civila, capitalul social si identitatea definita la nivel national sau supranational. Tinerii, desi pareau ca doresc sa participe, nu se manifestau activ, dincolo de intentii.
  • Dupa 4 ani, ne-am propus sa verificam in ce masura concluziile initiale se mentin, si daca s-au produs mutatii majore in ceea ce priveste cultura participativa din Romania. A crescut participarea in ultimii ani? Stirile de presa sugereaza ca da – insa ele trebuie confruntate cu date de cercetare care sa evalueze agenda populatiei, dincolo de agenda media.
  • Pentru ca nu am constatat diferente semnificative intre regiunile de dezvoltare in trecut, de data aceasta nu ne-am mai propus realizarea de cercetari in fiecare regiune, ci doar masurarea culturii participative la nivel national. Pentru aceasta, am construit un chestionar in care am pastrat mare parte din indicatorii initiali (asa cum detaliem mai jos, in Metodologie).
  • Am cules datele intr-o perioada mai putin tensionata decat in 2011-2012, insa intr-un an electoral, inainte de alegerile generale (prin urmare, putem considera ca perioada selectata este similara).
  • Concluziile la care am ajuns sunt remarcabile, prin faptul ca ideile principale surprinse acum 4 ani raman in picioare. Romania nu s-a schimbat fundamental in ultimii 4 ani, iar diferentele sunt de nuante. Participarea civica nu a crescut in acesti ani, in ciuda imaginii publice conturate in media. A crescut in schimb participarea politica (dincolo de vot), dar este inca sub nivelul celei electorale.
  • Romania, dupa cum constatam in cele ce urmeaza, ramane o societate in care conteaza dominant doar participarea electorala, in care oamenii nu au aproape deloc incredere in semenii lor, in care intoleranta fata de straini creste (major in ceea ce ii priveste pe musulmani) si in care participarea si dorinta de a participa la activitati voluntare scade. Cu toate acestea, oamenii simt in mai mare masura ca pot influenta deciziile politice si sunt mai dispusi sa participe activ in campaniile electorale sau la miscari de proteste, dar sunt mai polarizati decat in trecut si mai putin dispusi sa asculte opinii politice contrare propriilor convingeri.
  • In continuare, educatia stimuleaza participarea, prin urmare investitia in educatie la acest capitol poate fi una din putinele solutii solide de consolidare a culturii participative in Romania.

Click AICI pentru a consulta studiul integral.

 

 

 


infopolitic