Prezent la un seminar privind pachetul legislativ referitor la regimul proprietatii Fondului Proprietatea, premierul Calin Popescu Tariceanu a raspuns scrisorii deschise expediate pe adresa Palatului Victora de presedintele executiv al PSD. „Am sperat ca Opozitia sa inteleaga importanta politica a acestui pachet de legi. Din semnalele venite, se vede ca unii reprezentanti ai PSD, precum Adrian Nastase, se situeaza cu consecventa pe o pozitie antireformista si antidemocratica”, a spus Tariceanu. Presedintele executiv al PSD criticase in scrisoare intentia Guvernului de a-si asuma raspunderea pentru legile proprietatii si pentru pachetul reformei in Justitie. Un lider politic care nu recunoaste importanta reglementarii juste a proprietatii dovedeste ca invataturile scolii de partid comuniste i-au intrat in sange.”
Răspunsul agresiv al premierului Tăriceanu la scrisoarea lui Adrian Năstase deschide practic prima zonă conflictuală putere – opoziţie pe un subiect normal din zona politicilor guvernării.
Chiar dacă replica lui Tăriceanu s-a concretizat într-un atac personal şi bazat mai puţin pe argumente legate de viabilitatea proiectelor guvernamentale, asistăm practic la prima ciocnire importantă pe un subiect greu, în care Băsescu nu mai joacă rolul de actor principal.
Anticipăm că Tăriceanu va fi interesat să declanşeze şi să se implice în astfel de dispute pentru că are ocazia de a-şi consolida statutul politic de lider al puterii pe probleme care privesc guvernul şi în care nu joacă rolul de aghiotant al lui Traian Băsescu.
În ceea ce-l priveşte pe Adrian Năstase, calitatea sa de lider al Guvernului din umbră al PSD îl va împinge spre o zonă de conflict cu premierul. Năstase este şi el interesat de dezvoltarea acestei nişe exact din acelaşi motiv ca şi Tăriceanu: are nevoie să iasă din defensivă, din conul de umbră în care a intrat după Congresul PSD şi nu îşi poate consolida poziţia politică în interiorul partidului decât redeschizând fronturi de luptă împotriva guvernării.
Practic, cei doi joacă roluri prin care îşi fac (conştient sau nu) câte un serviciu reciproc, deoarece ambii doresc să se afişeze ca lideri de facto.
Dincolo de scopurile politice ale celor doi, subiectul aflat în dispută va determina numeroase complicaţii politice. Asumarea răspunderii în Parlament va fi un test al forţei coaliţiei de guvernare care, dacă va fi depăşit cu bine, va diminua forţa argumentelor în favoarea alegerilor anticipate.
Similar, dacă lucrurile vor sta invers, alegerile anticipate vor deveni principala preocupare clasei politice.
Se poate anticipa însă că disputa Tăriceanu-Năstase este doar una de miză secundă, pentru că votarea pachetului de legi în parlament ţine de cu totul alţi factori – voinţa lui Traian Băsescu de a-şi asuma acest subiect (caz în care forţa opoziţiei va scădea, iar meritul victoriei îi va reveni direct tot lui Băsescu şi nu lui Tăriceanu).
