Probleme in sanatate, in vami, in domeniul energetic, in privatizarea Petrom, iar sforile sunt la Guvern, a acuzat ieri presedintele Traian Basescu, declansand un viguros atac impotriva premierului Tariceanu. „E timpul sa iesim din minciuna”, spune Basescu amenintand ca va cere la nevoie declasificarea informarilor SRI. Intr-un atac fara precedent la adresa premierului, Basescu il acuza pe Tariceanu  a decis sa renunte la anticipate influentat de aceleasi grupuri si ii cere sa se hotarasca cu cine guverneaza: cu presedintele ori cu grupuri din afara Guvernului.

 

Presedintele Traian Basescu a anuntat, ieri, ca va crea comunitatea de informatii la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. „Discutam de capacitatea optimizarii analizei informatiilor. Si acest lucru se va crea. Va pot spune ca o sa-l creez la nivelul CSAT-ului, fara sa-mi mai bat capul cu un sef de Comisie SRI care e preocupat daca noul prim-adjunct al sefului SRI nu este din PD, ca si cum pe mine ma intereseaza servicii politizate, si nu depolitizate”, a declarat Basescu. El a aratat ca aceasta comunitate de informatii este necesara pentru „a pune cap la cap informatiile”. „Aceasta comunitate de informatii nu este o structura care ordona serviciilor. Serviciile lucreaza sub controlul CSAT si pe legile lor”, a mai precizat seful statului.

 

Atacul fără precedent al preşedintelui îndreptat împotriva premierului Tăriceanu trebuie privit şi la un  nivel de interpretare ulterior, iar acesta se concentează în jurul mizei reprezentate pentru Băsescu de controlul serviciilor secrete.

În esenţă, acţiunea lui Băsescu se poate reduce la următoarea succesiune logică de idei:

Premierul a optat pentru o soluţie proastă pentru România (renunţarea la alegerile anticipate); această opţiune a fost influenţată de anturajul malefic al premierului; preşedintele a reuşit să descopere această influenţă şi să demaşte corupţia premierului; aliatul preşedintelui, care   i-a facilitat accesul către aceste informaţii esenţiale vis-a-vis de comportamentul premierului, sunt serviciile de informaţii.

Din această perspectivă, serviciile de informaţii devin adevăratul actor al întregului scenariu, preşedintele fiind un purtător de cuvânt şi un utilizator al acestor informaţii, spre binele societăţii.

Dat fiind acest raţionament, urmarea logică este oferită tot de preşedinte, în aceeaşi zi:

este necesar un control mai bun al serviciilor de informaţii, care trebuie subordonate CSAT (nu Parlamentului), adică preşedintelui (şeful CSAT).

 

Asocierea serviciilor de informaţii cu lupta anticorupţie se face cu unicul scop de a legitima dorinţa de control asupra acestora; cu alte cuvinte: “eu, Băsescu, fidel angajamentului meu de a lupta împotriva corupţiei, găsesc utilă folosirea serviciilor în această activitate, prin urmare vreau ca ele să-mi fie subordonate mie”.

Trebuie remarcat faptul că, urmărindu-şi până la capăt intenţia, preşedintele nu s-a sfiit să lovească la nivel înalt, folosind un personaj intens vizibil şi înalt ierarhic (Tăriceanu) ca ţintă şi o temă la care opinia publică este deosebit de sensibilă (corupţia). Aşa cum am subliniat deja, el nu s-a dat în lături de la arunca în premieră eticheta de corupţie asupra unei guvernări care nu-şi trecuse încă în cont această vină.

În spatele acestei serii de mesaje este vizibilă intenţia preşedintelui de a realiza o legitimare publică a serviciilor de informaţii. Treptat, el urmăreşte să pozitiveze implicarea acestora în activitatea publică şi să transforme această implicare într-un fapt cotidian normal. Ţinta este dublă: în acest fel, preşedintele capătă un instrument important în cadrul zestrei sale de putere şi, în acelaşi timp, se bucură de fidelitatea totală a serviciilor.

O succesiune de observaţii se impun cu privire la această stare de fapt:

1. preşedintele cunoaşte conţinutul discuţiilor dintre premier şi trei persoane apropiate acestuia; în afară de cazul (improbabil) în care una dintre aceste persoane  i-a dezvăluit acest conţinut, el nu avea cum să-i parvină decât prin intermediul unor interceptări şi stenograme realizate de un serviciu de informaţii. Interceptarea convorbirilor unui oficial şi transmiterea lor către preşedinte constituie un abuz. Utilizarea lor de către preşedinte şi publicizarea lor, fără rezerve, constituie un alt abuz.

2. preşedintele amestecă planurile atunci când formulează acuzaţii. Astfel, premierul nu este acuzat de corupţie în sensul în care are afaceri sau acordă favoruri unor oameni de afaceri, ci pentru că ia o decizie defavorabilă preşedintelui (renunţarea la alegeri anticipate) sub influenţa unui anturaj.

Urmărind schema argumentativă logică, trebuie remarcat că nici agentul influenţator (anturajul) nu este în sine un element malign (nici unul dintre cele trei personaje nu este perceput pe scena publică drept element negativ, cu unica excepţie a lui Dinu Patriciu, care de altfel a fost absolvit de justiţia condusă de Monica Macovei), nici acţiunea premierului (renunţarea la alegerile anticipate) nu este una consensual negativă sau percepută negativ de către populaţie (dimpotrivă). Singurul element negativ al întregii scheme este influenţa pe care anturajul îl are asupra premierului, iar pentru ca populaţia să perceapă ca atare acest lucru, această influenţă a fost numită “corupţie”.

Cu alte cuvinte, o finalitate nedorită de căte preşedinte (decizia premierului de a renunţa la alegeri anticipate) este transformată într-o realitate indezirabilă din perspectiva populaţiei (corupţia), ceea ce demonstrează gradul în care Băsescu manipulează conceptele, dar şi percepţiile populaţiei pentru a-i sugera acesteia că ceea ce este rău pentru el este rău şi pentru ea.

 

3. Subordonarea serviciilor secrete căte CSAT, deci către preşedinte, “punerea cap la cap” a informaţiilor (deci controlul) şi excluderea din schemă a Parlamentului creează perspectivele unei situaţii periculoase, în care serviciile de informaţii interferează cu actul executiv prin intermediul preşedintelui, care poate folosi ori de câte ori vrea informaţiile secrete pentru a controla sau direcţiona, după bunul plac, acţiunile sau deciziile miniştrilor.

Persoane de interes:    Traian Basescu   

Administratorul