ALEGERI LOCALE – BUCUREŞTI

Notă: Opiniile exprimate în acest raport aparţin exclusiv autorilor, din cadrul Institutului PRO. Ele nu reflectă în mod obligatoriu opiniile partenerilor noştri, ale colaboratorilor sau ale sponsorilor grupului. Sprijinul acestora este important pentru asigurarea unei independenţe editoriale, absolut necesară pentru garantarea obiectivităţii analizei, o condiţie esenţială în generarea unor dezbateri constructive în societatea românească.

Alegerile pentru Primăria Capitalei

Alegerile pentru desemnarea unui nou primar al Capitalei au şocat prin absenteism. În condiţiile în care câştigătorul părea de dinainte cunoscut, principalele probleme au venit ca urmare a neparticipării la vot. Oricum, alegerile au fost precedate de apatia partidelor politice, întărită de desfăşurarea campaniei propriu-zise care, în afara unui schimb iniţial strident de replici între principalii contracandidaţi, s-a derulat într-un anonimat total. Analizăm care au fost principalele cauze ale rezultatelor din 3 aprilie şi care pot fi consecinţele politice pe termen scurt.

COMENTARII POLITICE GENERALE

Dezinteresul care a marcat campania electorală de la Bucureşti a fost determinat în primul rând de lipsa unei mize electorale adevarate. În 2004, puterea şi opoziţia au aruncat în luptă ce aveau mai bun – pe Traian Băsescu şi Mircea Geoană –  iar rezultatul a fost o competiţie cu aspect prezidenţial. În 2005, puterea şi opoziţia au jucat pe mâna unor actori secundari: Marian Vanghelie, un reprezentant de periferie al PSD şi Adriean Videanu, un fost vicepremier, dar cu notorietate în Bucureşti mai mică decât cea a primarului sectorului 5.

Alegerile pentru desemnarea noului primar al Capitalei au fost marcate de agendele colaterale ale candidaţilor, înţelegând prin aceasta faptul că dincolo de obiectivul clasic al câştigării alegerilor, candidaţii au acordat o mare importanţă îndeplinirii unor mize suplimentare. Pe toată durata campaniei, a existat convingerea că învingătorul cursei este dinainte cunoscut în persoana reprezentantului D.A., Adriean Videanu. Singura necunoscută a fost dimensiunea victoriei şi momentul său (primul tur sau al doilea).

În cadrul Alianţei D.A. obiectivele acestor alegeri au fost mai multe. Campania a reprezentat în primul rând o ocazie de regenerare publică a etichetei D.A.. După formarea Guvernului, PNL şi PD au au mers pe drumuri separate, despărţirea fiind consfinţită de refuzul proiectului de fuziune şi de protocolul coaliţiei, semnat în nume propriu de liberali şi democraţi. Alegerile de la Bucureşti au fost o ocazie de temperare a supărărilor, prin reactivarea Alianţei ca vehicul politic şi electroral. A mai fost şi un test de mobilizare electorală, care însă nu a fost trecut de niciunul dintre partidele implicate (poate cu excepţia BND, care s-a afirmat cu ajutorul lui “Piedone”). Oricum, candidatul independent, devenit ulterior al BND, Cristian Popescu, alias Piedone, a avut mai degrabă rolul marginal de a fragmenta votul pentru PSD.

Adriean Videanu şi-a dorit un scor cât mai mare pentru a se consacra drept al doilea om în stat după Traian Băsescu ca număr de voturi primite. Scorul obţinut i-ar putea legitima această aspiraţie (dar slaba participare îi scade mult din legitimare). Liberalii şi-au comprimat la maxim implicarea în campania electorală, pentru că au înţeles că vor pierde atuuri importante în favoarea PD. Discuţiile din prezent despre forţarea schimbării primului ministru (al PNL) ca urmare a unor dorinţe de la Cotroceni confirmă apariţia acestor avantaje pentru Băsescu.

În tabăra PSD situaţia a fost similară. Nimeni nu şi-a făcut iluzii cum că Vanghelie l-ar putea bate pe candidatul Alianţei. Prin urmare, au rezultat două seturi de obiective, ambele legate de lupta pentru putere în partid. PSD Bucureşti a urmărit un scor cât mai mare al lui Vanghelie pentru a-i întări poziţia politică lui Dan Ioan Popescu, obiectiv infirmat de rezulatul final. Restul liderilor naţionali ai PSD au preferat să stea pe margine pentru a nu încuraja în nici un fel un eventual succes al lui Vanghelie.

În privinţa partidelor mici, lucrurile sunt şi mai clare. PUR nu a reuşit să obţină un scor mai mare decât cel obţinut în iunie 2004 de Monica Tatoiu. Acest fapt îi vulnerabilizează şi mai mult poziţia în raport cu partenerii de guvernare.

Această campanie este un exerciţiu ce se poate dovedi util în perspectivă. S-a măsurat capacitatea partidelor de a-şi remobiliza structurile la scurt timp după o bătălie electorală şi, cel mai important, capacitatea de a oferi mesaje interesante pentru opinia publică. Modul în care s-a desfăşurat campania electorală sugerează, mai degrabă, că examenul a fost picat: sloganuri refolosite, lipsă de idei şi de interes, stereotipie.

ORGANIZAREA CAMPANIILOR ELECTORALE

I. MESAJELE PRINCIPALILOR CANDIDATI

Adriean Videanu

Campania lui Adriean Videanu s-a axat pe două mesaje principale:

–         Continuarea programului lui Traian Băsescu

–         Alianţa are aproape totul în Bucureşti, singurul lucru care îi mai lipseşte fiind votul bucureştenilor pentru funcţia de primar general al Capitalei.

Cele două direcţii de mesaj exclud dimensiunea conflictuală şi indică o campanie liniară, fără intersectări cu campaniile contracandidaţilor.

Dincolo de mesajele verbale, campania lui Adriean Videanu s-a remarcat prin alunecarea înspre un discurs arogant, sugerat prin formula sloganistică centrală “Contează pe cel care contează”.

Atunci când Băsescu făcea o campanie dominată de siguranţă de  sine, avea de partea lui 75% acceptare a activităţii de primar general din partea populaţiei. Videanu nu a avut acest sprijin. Din această perspectivă, Vanghelie ar fi putut avea o astfel de siguranţă, ca urmare a câştigării alegerilor din primul tur la sector.

De asemenea, s-a încercat agramatizarea lui Videanu, prin sloganul “Care face”. Subliniem însă că agramatismul lui Vanghelie, cel ridiculizat, este deja un brand, şi e chiar acceptat de populaţie. Un gest similar la Videanu e ilogic şi chiar contraproductiv.

Adriean Videanu a emis în timpul campaniei electorale, mai multe mesaje tehnice legate de diverse proiecte concrete pentru Bucureşti (unificarea bugetelor Primăriei Capitalei şi ale sectoarelor, fluidizarea traficului prin construirea a două artere de transprot pe direcţiile nord-sud şi est-vest, trecerea “ordinii publice” şi a circulaţiei în responsabilitatea Primarului genera, construirea unui complex pentru evenimente sportive, inelul verde al Capitalei).

Fapt interesant, multe din aceste teme sunt preluate din Planul de Urbanism General al Capitalei. Acest lucru apropie foarte mult campania lui Videanu, din punctul de vedere al mesajului, de cea a lui Mircea Geoană de anul trecut.

Mai mult, această asociere este evidentă în momentul în care analizăm mesajul de identificare al lui Adriean Videanu (“Eu mă trag dintr-o familie modestă, tata conducător auto, mama gestionară la un magazin, am muncit de mic copil şi am muncit la munca pământului.”) şi îl comparăm cu cel al lui Mircea Geoană care a încercat la rândul său să-şi niveleze profilul prin apelul la munca de şantier pe care a practicat-o în tinereţe în Bucureşti.

Marian Vanghelie

Campania lui Marian Vanghelie s-a axat pe patru mesaje cheie:

–         Ajungerea în turul doi unde “nu mai contează decât omul”

–         Primăria nu este un regat care se moşteneşte

–         Aveţi nevoie de un primar, nu de un politician

–         Eu vreau să mă lupt, să mă bat şi să câştig această primărie pentru că ştiu ce am de făcut

Spre deosebire de Adrian Videanu, linia discursivă a lui Marian Vanghelie a fost exclusiv conflictuală, toate mesajele candidatului PSD ţintând raportarea la profilul, oferta şi mesajele candidatului Alianţei D.A..

Mesajele programatice ale lui Marian Vanghelie au vizat cinci puncte majore (şcoli bune, apă curentă şi canalizare, servicii publice, curăţeni şi transport comun).

Singurul punct în care mesajele celor doi candidaţi principali s-au suprapus a fost legat de continuarea programelor lui Traian Băsescu, atât Marian Vanghelie, cât şi Adrian Videanu pronunţându-se în favorarea dezvoltării proiecteor.

Prin tipul de mesaj, Marian Vanghelie a încercat să îşi apropie profilul general al lui Traian Băsescu, în timp ce Adriean Videanu s-a străduit, fără prea mare succes, să se îndepărteze de asocierea cu profilul Geoană.

II. ELEMENTE DE ADVERTISING

Impresia de ansamblu generată de acest episod electoral – lipsă de interes din partea opiniei publice, resurse minime alocate de partide, absenţa disponibilităţii de implicare a actorilor politici – este valabilă şi în cazul componentei de advertising a campaniei. Senzaţia generală pe care produsele de campanie au creat-o oricărui privitor este aceea de neinspiraţie şi lipsă de efort în construirea şi transmiterea mesajelor.

Distribuirea materialelor a început greu, abia în ultimele zile de campanie afişajul devenind cu adevărat vizibil în oraş. Fiecare a făcut câte o greşeală: echipa lui Videanu s-a descurcat mai greu la răspândirea afişelor, iar staff-ul candidatului PSD a greşit la amplasament (afişe cu mesaje destinate explicit periferiei au fost plasate din abundenţă în centru, efectul fiind acela de decredibilizare a mesajului în sine; exemplu: promisiune referitorare la rezolvarea problemei canalizării plasată în Piaţa Universităţii).

Cele două campanii principale au refolosit, în mod evident, concepte, idei şi modalităţi de realizare mai vechi. În cazul lui Videanu, elementele reluate au fost, în primul rând, sloganul – abuzat deja de Traian Băsescu – « Vin la primărie », cu varianta « Vin imediat », iar în al doilea rând supralicitarea mesajului lui Băsescu “Daţi-mi totul”, prin introducerea “majorităţii din consiliul general” ca personaj colectiv al campaniei.

Vizual, transpunerea acestor concepte a fost realizată slab şi neprofesionist, creându-se o atmosferă artificială, falsă, cu gesturi evident “jucate”. Reprezentativ este spotul TV care înfăţişează consilierii Alianţei din Consiliul General (la loc de cinste – Ludovic Orban) grupaţi într-o sală şi aşteptând să treacă timpul, atitudine punctată de câteva gesturi sugestive; desigur, prima impresie creată telespectatorului este aceea de inactivitate şi de provizorat care domină activitatea consilierilor municipali ai Alianţei – nu chiar cel mai bun mesaj de transmis potenţialilor alegători.

Imaginea candidatului de pe afişe nu l-a ajutat deloc pe acesta – o persoană cu trăsături nu neapărat foarte expresive a fost determinată să simuleze expresii şi gesturi stranii cu mâinile, dificil de realizat chiar şi de cineva mai natural sau mai actor decât Videanu.

Marian Vanghelie a excelat la capitolul elementelor reciclate, el reuşind performanţa de a prelua idei de campanie şi din fosta sa campanie de la sectorul 5, dar şi din campaniile lui Traian Băsescu. Într-o tentativă clară de preluare a stilului politic al actualului preşedinte, Vanghelie a făcut eforturi să preia mai ales conflictualitatea şi discursul concret al acestuia. Mai mult decât combativ în emisiunile TV (unde s-a remarcat prin încercarea perpetuă de fragmentare a mesajelor oponenţilor săi), el a adoptat, pe toată perioada campaniei un facies agresiv, supărat; şi la TV, şi în afişe, figura lui sugerează încrâncenare, îndârjire şi o anume încordare complet disonantă cu atmosfera generală apatică a campaniei.

Afişajul s-a axat pe o multitudine de mesaje, pe diverse teme, care au creat impresia generală de lipsă de focalizare; de asemenea, nu a existat un slogan principal vizibil, cu care candidatul să poată fi identificat.

O notă aparte pentru linia de advertising care a speculat campania “Diplomatul” a lui Traian Băsescu. Prin reluarea aproape identică a mesajelor folosite de Băsescu împotriva lui Geoană, echipa lui Vanghelie a încercat o redistribuire foarte stângace a acestor roluri, urmărind să-l identifice pe Vanghelie cu “primarul” şi pe Videanu cu un “outsider”. Evident, premisele pentru reuşita acestei tentative erau aproape zero. Mai mult, lui Vanghelie i s-a atribuit  – eronat şi nerealist – rolul celui care îşi apără funcţia, ceea ce a sporit confuzia.

Încercând să îşi facă loc pe o piaţă dominată de concurenţa monopolistă a celor doi, Cristian Popescu-Piedone a fost surpriza campaniei, prin vizibilitatea pe care a obţinut-o şi prin perseverenţa de a fi acceptat ca pretendent real la funcţia vizată. Delimitându-se de cele două campanii vizibil marcate de greutatea personajelor prezentate, Popescu a mizat efectiv pe propria greutate, într-o campanie construită complet pe ironie şi auto-ironie. Echipa sa a ales un stil riscant de afiş – bazat pe caricatură; deşi generatoare de interes, ideea nu a fost pusă în practică prea fericit, atât realizarea caricaturilor, cât şi mesajele transmise fiind neinspirate. Cu toate acestea, campania merită singura notă bună a acestui episod electoral, prin curajul de a specula latura caricaturală a candidatului şi de a construi în această direcţie.

Campania candidatului Alianţei a indicat lipsă de concentrare şi o abordare uşor neatentă a momentului, vizibilă atât în precaritatea şi lipsa de substanţă a sloganelor, cât şi în teatralismul şi artificialitatea vizualului.

Propria campanie l-a poziţionat pe Vanghelie la polul opus faţă de candidatul Alianţei, prin abundenţa sloganelor şi excesul de agresivitate şi de energie negativă al vizualului.

III. EXPUNEREA MEDIA[1]

Una dintre dimensiunile vizibile ale campaniei electorale este expunerea media. Ea derivă din interesul candidaţilor pentru a participa la emisiuni şi programe electorale şi din disponibilitatea structurilor mediatice de a relata subiecte electorale (mai ales în condiţiile unei lipse aproape totale a interesului opiniei publice pentru această campanie).

O măsurătoare a apariţiilor publice a celor mai importanţi candidaţi (Adriean Videanu, Marian Vanghelie şi Cristian Popescu) ne arată câteva concluzii suprinzătoare.

În primul rând, Adriean Videanu a avut de departe numărul cel mai mare al apariţiilor publice. Menţionăm că numărul de apariţii a fost cuantificat pe baza menţionării numelui în ştirile tv, radio şi din presa scrisă (respectiv, numărul de ştiri referitoare la personajul respectiv).

Conform acestei cuantificări, Videanu a beneficiat de 410 apariţii, Marian Vanghelie de 227 de apariţii, iar Cristian Popescu de 96 de apariţii.

aparitii_MM

Acest fapt arată disproporţia evidentă dintre cei trei candidaţi.

Nu se confirmă presupoziţiile făcute la începutul campaniei, bazate pe interesele raţionale ale candidaţilor (Videanu era considerat candidatul principal, cel mai cunoscut şi cu cele mai mici necesităţi de mediatizare; Vanghelie pornea cu şansa a doua şi ar fi trebuit să ştie că, pentru a fi vizibil şi pentru a genera schimbarea trendului care îl dădea drept învins din primul tur ar fi trebuit să insiste în apariţiile mediatice; în cazul lui Cristian Popescu, nevoia de apariţii publice era şi mai mare, ca urmare a profilului său, cu cea mai slabă notorietate şi cel mai scăzut sprijin politic).

Dacă privim ponderea distribuţiilor acestor menţionări pe cele trei tipuri de media (radio, tv, presa scrisă), observăm că disproporţia se accentuează, în special în privinţa celor doi candidaţi principali.

Videanu pare a fi optat mai mult pentru tv şi radio decât contracandidatul său principal, Marian Vanghelie, în timp ce în cazul presei scrise raportul e invers.

distributie

Opţiuni similare cu Videanu par a fi luate şi de Cristian Popescu, dar numărul mult mai mic de ştiri fac ca impactul să fi fost insignifiant, după cum se vede în tabelul de mai jos. Acesta relevă cât de mult a dominat Adriean Videanu în ceea ce priveşte apariţia în media.

aparitii

Disproporţia pe radio şi tv a fost una extrem de importantă, deoarece aceste surse de informare în masă sunt foarte audiate în Bucureşti.

În condiţiile în care ştirile de televiziune şi de radio au mai degrabă o nuanţă neutră, se poate spune că diferenţa de expuneri (72 la 31 în favoarea lui Videanu la TV şi 83 la 35 în favoarea lui Videanu la radio) a accentuat diferenţa dintre cei doi.

La aceasta se adaugă şi nuanţele în care au fost exprimate ştirile faţă de cei doi. Astfel, remarcăm că, din totalul de 410 ştiri monitorizate pentru Videanu, aproximtiv 1% au fost evident pozitive şi aproximativ 6% au fost evident negative.

În ce-l priveşte pe Vanghelie, din cele 227 de ştiri, tot 1% au fost pozitive, în timp ce 23% au fost negative.

Diferenţa este, aşadar, esenţială.

Concret, au existat 25 de ştiri negative despre Videanu şi 53 de ştiri negative despre Vanghelie.

stiri_pozitive

E astfel subliniată diferenţa evidentă a atitudinii mass-media faţă de cei doi candidaţi, fapt ce a condus la presiuni suplimentare pentru candidatul PSD (care nu a părut a fi capabil să răspundă corespunzător acestei presiuni).

Dacă la aceste procente şi cifre absolute adăugăm şi disproporţia din sondajele de opinie, care s-a menţinut mereu în limite semnificative, este evident că şansele lui Vanghelie de a câştiga această dispută (sau măcar de a recupera din decalajul existent) erau foarte mici. Conform acestor distribuţii, rezultatul de pe 3 martie nu a fost nici pe departe o surpriză.

În afară de aceste probleme de expunere media, la Vanghelie s-a remarcat şi o altă problemă legată de alegerea expunerii în sine a produselor de campanie. S-a insistat foarte mult pe afişarea în centru, în condiţiile în care accentul mesajelor sugera o orientare pe periferie (alegerea mesajelor a fost concordantă cu publicul vizat, dar nu se poate spune acelaşi lucru în legătură cu alegerea zonelor de vizibilitate).

Structuri media interesate de campanie

În ce priveşte mass-media, remarcăm că postul care a găzduit cele mai mule informaţii despre candidaţii la postul de primar a fost Radio România Actualităţi (cu 82 de ştiri monitorizate). Acest post a fost urmat de ziarul Curentul (cu 67 de ştiri), de ziarul Cotidianul (cu 56 de menţionări a candidaţilor în ştiri), Antena 1 (55), Pro TV (51) şi Radio Total (49).

Dacă am măsura doar apariţia lui Videanu, remarcăm că topul se schimbă radical. Cele mai multe menţionări au fost în ziarul Curentul (28), clasament urmat de Radio Total (25) şi Jurnalul Naţional (22). Dintre televiziuni, B1TV şi Pro TV au avut cele mai multe menţionări a numelui candidatului D.A. (13).

În ceea ce îl priveşte pe Marian Vanghelie, remarcăm că ziarul Cotidianul a avut cele mai multe menţionări a numelui său (16), urmat de Atac (14) şi Evenimentul Zilei (13). Orientarea acestor ziare ne poate indica faptul că aceste forme de mediatizare au fost relativ partizane (fie pozitive, în cazul Atac, fie negative, în cazul Cotidianul şi Evenimentul Zilei). În ce priveşte televiziunile, Naţional TV l-a menţionat cel mai mult (de 7 ori). La radio, tot Radio Total domină (cu 13 ştiri).

CONSECINŢE POLITICE

Consecinţe ale alegerilor asupra raporturilor de forţă din Alianţa D.A.

Alegerea lui Videanu din primul tur ar putea duce la transformarea PD în principala forţă politică a Alianţei. În acest moment, PD are doi vectori electorali importanţi – preşedintele ţării şi primarul Capitalei (ambii aleşi, nu numiţi) – care vor fi folosiţi pentru promovarea siglei PD.

Pe de altă parte, PNL nu are nici unul (Stolojan nu pare să mai fie dorit de liberali, Tăriceanu nu e personaj electoral, iar restul liderilor PNL nici atât) fapt care va duce treptat la diminuarea ponderii electorale a liberalilor, afectaţi şi de imputarea, prin premierul Tăriceanu, a costurilor guvernării.

Pe termen lung, alegerea lui Videanu din primul tur ar putea determina:

–         fie tendinţe autonomiste la nivelul PD în perspectiva anului electoral 2008

–         fie pretenţia PD de a ocupa un rol dominant în Alianţă în condiţiile în care, la alegerile din 2004 liberalii aveau pe listele parlamentare o pondere mai mare decât democraţii.

Este posibil ca liberalii să reacţioneze faţă de această stare de lucruri, în vederea echilibrării ei, prin mărirea pretenţiilor în ceea ce priveşte controlul asupra guvernării. Acest lucru poate duce la tensiuni în interiorul Alianţei şi, implicit al coaliţiei.

În PD, Adriean Videanu a devenit, în urma acestor alegeri, principalul candidat la funcţia de preşedinte al partidului (dacă va dori să urmeze acest traseu). Rămâne de văzut dacă în PD se vor contura mai multe tabere (una dintre ele putând fi în jurul lui Boc), sau dacă va exista consens în jurul variantei Videanu (promovată, până la urmă, de la Cotroceni).

Pentru Alianţă s-ar putea să fie o problemă faptul că, în principalul său fief, nu a reuşit o mobilizare electorală mai mare (mai ales că, fiind în anul de graţie al puterii, s-ar fi putut aştepta realizarea unei diferenţa mai mari faţă de PSD). Rămâne de văzut în ce măsură acest fapt va afecta dorinţa PD şi PNL de a mai provoca alegeri anticipate.

 Efectele alegerilor pentru primăria capitalei la nivelul PSD

Remarcăm apetitul special al presei pentru reacţia PSD după alegeri, tratată cu mult mai multă atenţie decât situaţia din PD sau din Alianţă.

Dan Ioan Popescu nu şi-a asumat categoric responsabilitatea pentru eşec, la fel cum părea a fi făcut-o după alegerile de anul trecut. De asemenea, el a anunţat ferm că nu va demisiona motivând că procentual, Marian Vanghelie a obţinut acelaşi scor ca şi Mircea Geoană.

Voturile lui Vanghelie au reprezentat cam jumătate din cele obţinute de fostul ministru de externe, dar la fel de corect este şi că, în ce priveşte procentele, PSD a rămas constant (fapt ce arată că problema PSD nu e legată de candidat).

D.I. Popescu a argumentat împotriva propriei demisii prin ideea “degringoladei” care s-ar produce într-o asemenea eventualitate.

Unul dintre efectele cele mai interesante ale candidaturii lui Vanghelie este percepţia pe care acesta şi-a creat-o asupra propriei anverguri politice. Privit, la momentul candidaturii, de către o parte a partidului şi a opiniei publice, drept un “salvator” al PSD (nu neapărat în sensul bun al cuvântului), Vanghelie şi-a conturat o conştiinţă a propriei “greutăţi” ca om politic şi nu va fi surprinzător dacă îşi va asuma şi mesaje referitoare la reforma PSD, mai ales în perspectiva congresului, când poate deveni o “voce” utilă în lupta politică internă.



[1] Cifrele utilizate în acest capitol, despre expunerea mediatică a candidaţilor, au fost furnizate de Monitoring Media (care a monitorizat rubricile şi emisiunile de ştiri de la principalele structuri de presă scrisă, radio şi televiziune în perioada de campanie).

Persoane de interes:    Adriean Videanu    Marian Vanghelie    Traian Basescu   

Administratorul