Problema egalităţii de şanse şi, în particular, a aplicării unui tratament egal femeilor şi bărbaţilor la locul de muncă, reprezintă o temă de preocupare constantă pentru statele europene, căpătând totodată şi o puternică dimensiune europeană, ca urmare a activităţilor şi deciziilor instituțiilor Uniunii.

Ea se înscrie într-un capitol aparte al legislaţiei comunitare, ce cuprinde texte fundamentale destinate prevenirii şi evitării riscurilor de abuz şi discriminare la care sunt expuse adeseori femeile, fie din partea colegilor de muncă, fie din partea angajatorilor. Evitarea discriminării de gen în mediul profesional este considerată chiar şi o problemă economică, de atingerea potenţialului pieţei de muncă a fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Cât timp societatea va fi afectată de discriminarea de gen, vor exista indivizi care nu pot munci la maxim de capacitate şi organizaţii sau companii care nu vor angaja întotdeauna cei mai buni oameni pentru nevoile lor. Cât timp acest lucru se întâmplă, România are de pierdut atât în termeni de dezvoltare economică cât şi în termeni de respectarea drepturilor omului.

Poti accesa toate informatiile utile din cadrul proiectului „Femei active pe piata muncii”, cu un click AICI

De aceea, după ce a devenit parte a Uniunii Europene, România a început să facă, la rândul său, eforturi de a se alinia unor exigenţe de ordin normativ şi comportamental. În primul rând au apărut modificări legislative ce priveau egalizarea drepturilor între bărbaţi şi femei sau chiar legislaţie care care sancționează discriminarea de gen în mediul profesional. Totuși, deși legislaţia este similară celei europene, efectele cadrului normativ nu s-au făcut mereu simţite, iar victimele discriminării nu au înţeles întotdeauna cum să profite de ea. În acelaşi timp, au apărut şi programe conduse de mediul guvernamental şi de cel neguvernamental care ţinteau informarea şi schimbarea atitudinilor oamenilor faţă de discriminare – cu un plus de insistenţă faţă de probleme de violenţă.

De aceea, este întotdeauna nevoie de cercetări și analize, care să evalueze precis atât nivelul discriminării existente în prezent în România, cât şi eficienţa activităţii derulate la acest nivel în ultimii ani. În plus, cercetările realizate în cadrul proiectului „FA – Femei active pe piața muncii” ar trebui să poată oferi sugestii şi idei inclusiv despre ce ar putea fi făcut în următorii ani pentru a maximiza efectele acţiunilor de combatere a discriminării.

Vă invităm să analizaţi datele complete ale raportului public de integrare a activităților de cercetare din cadrul proiectului „Femei active pe piața muncii”, AICI


infopolitic