In aceste zile, Romania a intrat intr-un conflict geopolitic foarte interesant, in care se decide, din ce-mi dau seama, cat de apropiati suntem de Occident si cat de apropiati ramanem de Rusia. O decizie aparent simpla, care in perceptia publica are un raspuns cert, dar care, pusa in practica la cazul Chevron, pare mult mai complicata.
Romania decide, prin modul in care autoritatile se comporta dar si prin modul in care reactioneaza (prin societatea civila, prin mass-media, prin elitele sale), daca proiectul “independentei energetice” mai este unul de interes sau nu.
Pentru cei care vor o explicatie mai simpla, ideea de “independenta energetica” nu este doar una teoretica, ci este una foarte practica, si inseamna ceva foarte aplicat – si anume, reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Cum? Prin diversificarea surselor de energie, prin exploatarea propriilor resurse, prin deschidere spre Occident nu doar discursiva, dar si prin elemente mai practice, precum conducte si contracte.
Romania s-a apropiat de SUA prin multe lucruri concrete, cel mai recent fiind contractul privind achizitionarea de avioane F16, proiect amanat ani de zile, dar finalizat de actualul guvern. Contractul cu Chevron este un alt pas, in masura in care el va fi si operationalizat.
Daca exista interese care se opun acestei directii vestice a Romaniei, acestea nu actioneaza direct. Ele stiu ca romanii nu vor apropiere de Rusia si nici indepartare de idealurile democratiei liberale si ale economiei de piata. Daca ar fi lupta pe fata, victoria ar fi simpla, iar discutia inutila: romanii vor sa vina, de fapt, americanii. Doar ca discutia nu se poarta direct. Ea se poarta prin intermediul unor mecanisme mult mai subtile, care lovesc in corzi sensibile si care induc panica si isterie, tocmai pentru a acoperi vocea ratiunii. Impresia de tribalizare a societatii, din ultima perioada, este asadar de rau augur pentru Romania. Asistam, din nou, la galagie. Din nou, isterie inclusiv mediatica. Din nou lipsa de hotarare privind decizii importante pentru Romania. Multe subiecte altadata tratate calm si responsabil parca genereaza panica, nevroza si irationalitate din partea varfurilor societatii. Elitele active si vizibile din societate (analisti, voci din societatea civila, structuri media, politicieni, diverse categorii de intelectuali) se comporta ca si cum am fi in preajma sfarsitului lumii. Si, in loc sa ofere restului populatiei calmul si echilibrul pe care lumea le asteapta de la ele, aceste elite isi demonstreaza limitele pe care aproape mereu le-au avut in fata unor examene…
Dupa groaza intretinuta de pseudo-specialisti in legatura cu Izvoarele, dupa dezamagitoarea superficialitate si lipsa de apetenta pentru dialog deschis si argumentat a elitei romanesti in legatura cu tema Rosia Montana (tema moarta politic, care nu are sanse sa fie adoptata de Parlament, dar care putea prilejui chiar o dezbatere interesanta), dupa diverse alte scandaluri, vine episodul de ieri de la Pungesti.
Povestea, pe scurt, ar suna cam asa: Romania a ales sa isi dezvolte relatia strategica cu SUA. Asta inseamna inclusiv un parteneriat cu Chevron, o companie imensa la nivel global, pentru a veni sa vada daca exista gaze de sist in Romania, asa cum indica anumite rapoarte. Chevron a venit si a cerut avize pentru explorare. Nu pentru exploatare, ci pentru prospectiuni. S-au dat, cu respectarea legislatiei. Mai mult, inainte sa se dea, s-au cerut studii de impact de mediu, ceea ce e mai mult decat UE impune. E drept, in viitor si UE va impune acest lucru, dar e meritoriu ca, de la Ministerul Mediului, s-au cerut studii de impact inca de lunile trecute. S-au facut, sunt ok, s-au dat aprobari.
Oamenii au mers sa isi monteze utilajele, pe teren proprietate privata, la distanta de localitati. Unii nu sunt insa de acord, desi nu li se incalca lor proprietatile si nici nu incepe vreo exploatare (poate sunt acolo si persoane de buna credinta, dar si multi oameni controversati – de pilda, fostul primar din zona, care e suparat pe primarul actual, este victima de la Pungesti!).
Revenind la panica locala, ajungem la o alta absurditate a CNA: aceea ca nu ia nici o masura impotriva unor televiziuni care, in mod iresponsabil, au rostogolit ieri stirea ca, in Vaslui, a murit cineva. Aceasta “stire”, extrem de grava, trebuia verificata serios inainte de a fi difuzata. Pe buna dreptate, unii telespectatori s-au speriat si s-au ingrijorat…
Unde suntem, in acest moment? Suntem intr-un cadru macinat de emotii si pasiuni, gata sa dam afara din Romania o mare companie care ne poate ajuta sa ne asiguram independenta energetica fata de Rusia pe care ne-am dorit-o atatia ani, doar pentru ca nu avem elite suficient de rationale pentru a bloca abordarile panicarde. Nu este o lupta a lui Ponta cu PDL sau cu Basescu. Nu este un proiect din care ar avea de castigat doar USL sau doar unii politicieni. Este un proiect care, derulat pe zeci de ani de acum inainte, ar permite acestei tari o deschidere si un acces la resurse care ii pot stimula cresterea si bunastarea.
Romania este in fata unui examen de maturitate, iar elitele sale (cele care dau tonul si in societatea civila, si in politica, si in media) sunt cele care participa la acest examen. Comportamentul lor de pana acum in subiecte importante sugereaza ca vor rata acest examen. Din superficialitate, dintr-o surprinzatoare incapacitate de analiza completa si rationala, sau dintr-o raliere interesata la trendurile momentului, pe care, de altfel, o blameaza indreptatit la politicieni. Nu mai exista nuante, decat daca vrem sa cadem in manipularile pe care ni le servesc forte mai mari si mai bine coordonate decat noi. Exista doar interes national si disponibilitatea celor care decid de a se ghida dupa acesta si nu dupa interese politice marunte, de moment…
Foto: ecomagazin.ro
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro
