Poate ca unii au fost surprinsi, ca de obicei, de mutarea lui Traian Basescu. Acesta a nominalizat un fost/viitor politician relativ tanar, educat, cu oarecare prestigiu, total diferit de Emil Boc ca prestanta, disponibilitate de dialog si perspective (inclusiv electorale), fara legatura cu gastile din PDL si apt sa sugereze omului de rand o schimbare de fond si care, de ce nu, apt sa dea o speranta pentru viitor celor care vad in el viitorul dreptei PDL. O mutare care aduce timp pentru PDL si care ofera o garantie in plus ca alegerile vor fi controlate (doar MRU e un sef de servicii inca in functie, nu-i asa?), si care i-ar putea crea lui Basescu o varianta de rezerva atat pentru postul de premier post-alegeri, cat si pentru cursa prezidentiala ulterioara. Aparent, beton miscarea, nu-i asa?
Nu, nu-i asa. Din atat de multe motive incat ma intreb daca nu cumva PDL nu va ajunge sa repete, la alegerile parlamentare (oricand vor avea loc acestea) “performanta” taranistilor, in anul 2000.
1. Oricum s-ar cosmetiza, plecarea lui Boc este o infrangere. Si o recunoastere a esecului din ultimii ani. Un esec gestionat de liderul PDL, si care a exasperat pe toata lumea, lasand electoratul cu o imagine profund defavorabila a PDL. Cu cat Boc va ramane mai mult in fruntea PDL (si va ramane), cu atat esecul va fi si mai clar. Un PDL cu Boc in frunte nu poate pretinde nimic in alegerile viitoare – cu acest esec in spate.
2. Ramanerea in guvern a greilor, sau a adjunctilor lor, face ca schimbarea premierului sa nu fie suficienta. Metafora lui Victor Ponta cu AliBaba si cei 40 de hoti este absolut corecta. Nu e suficient sa plece Ali Baba, daca raman cei 40 de hoti.
3. Boc si guvernarea sunt prezentate in continuare ca fiind un succes. Laudati, ridicati in slavi, prezentati ca standard de guvernare (Basescu ii cerea lui MRU sa isi construiasca guvernarea pe succesul guvernarii lui Boc). Altfel spus – in totala contradictie cu ceea ce lumea vede si spune. Pe aceasta imagine, care este motivul pentru care Boc a plecat?
4. MRU va fi un premier fara putere politica si, implicit, dependent de interesele celor trei partide ale coalitiei. Mereu sub spectrul unei inlocuiri daca nemultumeste un grup mic, MRU va trebui sa faca o echilibristica foarte complicata pentru a ramane in functie. Probabil, va fi capabil de acest lucru. Nu stiu cat de capabil poate fi oricine insa, in acest context, sa ia masuri dure, sa faca reforme, sa repare nedreptati, sa limiteze coruptia etc.
5. Guvernul Boc a fost criticat pentru coruptie, aroganta si incompetenta, si nimic din asta nu se va schimba. Coruptia nu se va opri decat daca Traian Basescu accepta sa isi demanteleze partidul, lasand procurorii sa continue actiunile impotriva principalilor lideri. Dat fiind ca vorbim de un guvern de compromis politic, e greu de crezut ca aceasta se va intampla. Incompetenta nu poate fi combatuta decat prin inlocuirea celor pusi in functii pe criterii politice cu altii, pe criterii de competenta. Dar, cata vreme politicul decide in continuare, nici asta nu se va rezolva. Poate doar aroganta va mai scadea in intensitate – pentru asta insa, ar fi necesar ca MRU sa blocheze total aparitia la tv a “trompetelor” PDL, ceea ce – din nou – e imposibil de realizat.
6. Iluzia ca serviciile vor veni in ajutorul lui Basescu se va intoarce impotriva acestuia. Chiar daca vrea sa dea un semnal de forta, acesta va avea un efect de bumerang. Majoritatea profesionistilor din sistem nu vor dori aplicarea unei etichete politice pe ei, asa cum incepe sa se puna in prezent.
7. Fiecare vot din Parlament va fi o negociere, iar mentinerea protestului opozitiei va face guvernarea foarte lenta si complicata. Asta va face ca guvernarea sa fie doar una plina de intentii bune, dar fara rezultate efective. Iar disponibilitatea populatiei de a accepta noi promisiuni fara o validare prin vot este foarte foarte mica.
8. Traian Basescu castiga ceva timp, dar doar atat. La fel, camarila pedelista, castiga niste luni in plus pentru a continua sa faca ce stiu ei cel mai bine (cei care cred ca ma refer la guvernare se inseala). Ramane de vazut daca Traian Basescu, chiar si cu aceste amanari, va fi capabil sa isi duca mandatul la bun sfarsit – foarte probabil, nu. Dar, nu-i asa, fiecare zi in plus ajuta… Mai presus decat toate aceste detalii, exista inca ceva. Este vorba de sentimentul neplacut pe care oamenii (nu doar cei din piata) il vor avea cu privire la aceasta “schimbare”, care denota aroganta si sfidare din partea unei puteri total rupte de opinia publica. Ideea repetata obsesiv ca guvernarea Boc a salvat Romania contine o aroganta halucinanta – aceea ca puterea face bine, dar populatia nu este recunoscatoare.
Si, fiindca MRU este istoric, ar fi interesant ca tot mai multi dintre noi sa privim cu atentie la ce s-a intamplat in istoria politica recenta – mai precis, in 2000. Anul in care partidul la putere a iesit treptat din viata publica (care nu intra in Parlament, desi la alegerile locale obtine inca un scor rezonabil), in care au aparut miscarile extremiste si in care opozitia castiga categoric alegerile.
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro
