Aceasta pare sa fie metoda de succes a lui Traian Basescu. Asa s-a impus ca politician rasat si, cel mai probabil, in acelasi fel va castiga si in urma referendumului de sambata. Insa nici dupa acest referendum nu va veni vreo schimbare majora, fiindca actuala disputa nu ofera solutii, ci doar descarcari emotionale.

„Exagerez si castig” inseamna definirea apocaliptica a unui pericol si asumarea rolului de salvator al poporului. Cum face asta? Printr-o metoda extrem de ingenioasa: prin simplificare. Se ia o problema complicata a prezentului, se imbraca intr-o explicatie simplista in care conceptele sunt folosite exagerat (deseori in afara sensului lor), se serveste poporului, care o intelege usor, si-o insuseste si se strange in jurul celui care i-a servit-o. Aceasta metoda a mai fost folosita de Traian Basescu. In 2004, a prezentat poporului o explicatie simpla despre coruptie si despre saracia din Romania, conturand imaginea „coruptiei generalizate” si a „sistemului ticalosit”. Pentru a le combate, s-a folosit un alt construct imagologic, „revolutia portocalie”, care a insemnat solutia de destructurare a sistemului si de eliminare a coruptiei. In prezent, Traian Basescu se refera la „oligarhie” (principalul dusman al Romaniei, in viziunea sa) cu citate din DEX. Conform tabloului descris de presedinte, „revolutia” promisa nu a reusit, din cauza tradarii liberalilor si din cauza „oligarhiei” care conduce Romania. Chiar daca suntem in Uniunea Europeana, „traitul bine”, o alta celebra simplificare prezidentiala, nu poate fi concretizat, fiindca parlamentarii nu fac ce vrea poporul.

Ar fi interesant de patruns insa in lumea conceptelor pe care Traian Basescu le foloseste cu atata usurinta. Fiindca el, si consilierii sai, creeaza o imagine care ar putea sa bulverseze definitiv pe cineva care ar crede ca termenii chiar au un sens propriu si ca acesta este cel care conteaza in comunicare. O asemenea incursiune ar arata ca discursul lui Traian Basescu este pur si simplu contradictoriu.

Basescu afirma ca este incorect ca un grup de oameni sa decida pentru 22 de milioane de romani. Insa, acest lucru este statuat de Constitutie, atunci cand defineste Romania ca democratie reprezentativa. Parlamentul apare ca forma de reprezentare a tuturor, cetateni, grupuri de interese, saraci, infractori, intelectuali s.a.m.d. Oligarhia este o forma de guvernamant, in care decizia politica apartine celor putini, unei elite. Dar diferenta majora dintre oligarhie si democratie este tocmai modul in care sunt selectionati cei care iau deciziile. Fiindca, de fapt, daca tot ajungem la definitii, politica este activitatea referitoare la luarea deciziilor privind exercitarea puterii, regulilor si autoritatii, iar forma de organizare a unui stat apare si in functie de cum sunt selectati cei care au puterea de a lua aceste decizii. Or, intr-o oligarhie, cei care decid cine sunt politicienii sunt respectiva elita. Nu poporul. Nu prin alegeri. Si, ca sa fiu si mai clar, nu ca in Romania unde, din 1990, se organizeaza alegeri la care participa milioane de romani (mai destepti sau nu, mai interesati sau nu, mai consultati sau nu).

A vorbi despre oligarhie in Romania de astazi, ca lider politic ce a fost ales el insusi de cateva ori ca urmare a votului popular, este fie o neintelegere totala a conceptelor, fie o exagerare voita. A acuza o institutie, Parlamentul, ca prin votul de suspendare a vrut sa fie deasupra poporului care a fost chemat, de acelasi Parlament, sa vina si sa isi exprime pozitia prin vot la referendumul de duminica, se incadreaza in acelasi tip de exagerare. La fel cum s-a vorbit despre coruptia generalizata, pe care pana acum nu am vazut-o (si nici nu am fi avut cum sa o vedem, fiindca ar fi insemnat condamnarea la propriu a catorva sute de mii de oameni, din tot sistemul de stat actual) si la fel cum nu s-a produs nicio revolutie (fiindca aceasta ar fi insemnat schimbarea brutala a ordinii de drept).

Dar Traian Basescu nici nu a vrut sa se poarte discutia altfel decat in termeni exagerati. Exagerand prin simplificare, Traian Basescu obtine doua efecte. Primul, cel vizat de aceasta strategie: siguranta unui sprijin electoral major, datorita faptului ca mesajul sau este usor de inteles. Spre deosebire, intelegerea legaturii complexe, si protejate de sistemul legal actual, dintre grupurile economice care finanteaza politica si modul de desemnare a „jucatorilor din sistem” (respectiv, a politicienilor) este prea dificila pentru public, la prima vedere. Deci, este mult mai simplu sa spui ca, in Romania, avem oligarhie si nu o democratie inca neconsolidata.

Exista insa si un al doilea efect: periclitarea reformelor si modernizarilor despre care vorbeste. Iar aici gasim principala capcana in care multi intelectuali cad cu naivitate atunci cand il sustin pe Traian Basescu. Simplificand, Traian Basescu cere intotdeauna mult prea mult fata de ce poate oferi sistemul democratic. Atacarea oligarhilor inseamna, in definitia pe care o da el publicului, eliminarea influentei acestora asupra vietii politice. Or, aceasta influenta exista in orice tara democratica si civilizata din lume. Cu o diferenta: este intotdeauna transparenta si supusa controlului. Astfel incat electoratul sa fie cel care decide – la vot, nu altfel – care dintre influente ii convin si care nu. Cerand mai mult decat poate obtine intr-un cadru democratic, Traian Basescu compromite reforme care chiar sunt utile in Romania de astazi: reforma finantarii vietii politice, votul uninominal, revizuirea Constitutiei. Toate acestea se pot face. Dar nu prin exagerare. Si, fiindca presedintele a folosit definitiile de dictionar, voi incheia si eu cu una. Apelul la popor cu orice pret inseamna populism. Iar populismul este ostil reprezentarii politice si cauta sa dea iluzia cetateanului ca are mai multa putere in propria sa mana. Fara insa ca asta sa insemne, cu adevarat, democratie.

Articol publicat si in Ziarul Financiar

Persoane de interes:    Traian Basescu   

Dan Sultanescu
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro