O intrebare de bun-simt intr-un an electoral. Dupa o campanie locala intensa, in care s-au „jucat” zeci de mii de posturi in administratiile descentralizate, urmeaza o alta competitie, cea parlamentara, in care miza e situata in jurul a catorva sute de posturi. Pentru fiecare din acestea, sunt puse la bataie fonduri foarte mari, cifrate la un ordin de marime spectaculos, in zona sutelor de milioane de euro. Un calcul simplu arata ca, la cateva sute de locuri in Parlament, exista cel putin o mie de candidati dispusi sa investeasca pornind de la o suma modica, cifrata conform specialistilor la cca 100.000 de euro. Asta inseamna ca cel putin 30-40 de milioane de euro vor fi cheltuite pentru alegerile parlamentare doar de catre candidati. Adaugati si milioanele puse in joc de stat, pentru organizare, precum si cele plusate de conducerile partidelor pentru coordonarea de la nivel central si totalul aproape ca se dubleaza.
Plus langa zecile de milioane vehiculate la locale, ajungem la scoruri de-a dreptul impresionante. Nu-i de mirare ca PIB-ul, in acest an, pe prima sa jumatate, a crescut cu cel mai mare procent din ultimii ani. Probabil, tendinta se va mentine si in partea a doua a anului. De altfel, in jurul unui record de 8% a fost cresterea PIB-ului si in ultimul an al fostei guvernari.
Atata vreme cat vorbim de o crestere suplimentara fata de media anuala cu cel putin un procent, daca nu chiar mai mult, trebuie sa ne intrebam daca exista un control al acestei frenezii financiare. Cautarea unui raspuns ne va aduce in fata o situatie de-a dreptul stranie: de peste jumatate de an, Curtea de Conturi functioneaza intr-un continuu provizorat. Curtea de Conturi este singura institutie a statului care are obligatia de a verifica cheltuielile publice. Curtea semnalizeaza neregulile de la aplicarea bugetului la ministere si, foarte important, este singura institutie care face un control asupra cheltuirii fondurilor bugetare alocate partidelor.
In decembrie 2007, mandatul expirat al celor 13 membri ai Curtii a fost prelungit tacit, cu cateva zile inainte de Craciun, de catre un Parlament gata de a intra in vacanta. La conducerea institutiei se afla, de foarte multi ani, Dan Drosu Saguna, sprijinit de o buna parte din parlamentari. Prelungirea a durat pana la 31 mai (cu doar o zi inainte de ziua alegerilor locale), cand mandatul a expirat din nou. Dupa ce in lunile de campanie judecatorii Curtii au functionat intr-un provizorat incert, dupa acea data, conducerea Curtii nu a mai avut voie sa semneze documente. Pana la decizia Birourilor Permanente reunite miercuri, Curtea de Conturi a activat intr-un vid legislativ, nefiind foarte clar daca aceasta institutie a mai avut dreptul sa ia decizii si sa inceapa controale. Este o situatie fara precedent in Romania, care a fost reglata printr-un artificiu asteptat. Acest artificiu se refera la prelungirea prelungirii. Pana la finalul lunii septembrie.
De la inceputul acestui an, desi se stia situatia de provizorat, parlamentarii nu au dezbatut proiectul de lege facut pentru armonizarea functionarii Curtii de Conturi cu legislatia europeana. S-a spus ca una dintre mize era aceea de a-l tine in functie cat mai mult pe presedintele Saguna. Noua lege, adoptata de Parlament, prevede ca presedintele sa nu mai fie reales, ci sa fie numit o singura data, pentru un mandat de 9 ani.
Exista insa si alte explicatii care pot aparea. De ani de zile, alegerile se desfasoara intr-un cadru plin de ipocrizie. Toata lumea implicata stie ca o campanie electorala presupune fonduri „la negru” si ca foarte putine cheltuieli sunt inregistrate oficial. Cu toate acestea, desi calcule de bun-simt arata ca o campanie costa semnificativ mai mult decat se declara, niciodata Curtea de Conturi nu a incercat sa intre mai mult in amanunte. Si asta pentru ca, formal, ea verifica doar fondurile bugetare alocate partidelor. Zona suplimentara este reglementata foarte vag si, specific romanesc, imposibil de masurat. Anul acesta, mizele enorme de la alegerile locale au condus la mobilizari de forte si mai mari. Fondurile cheltuite au fost majore (cine s-a ciocnit pe aproape fiecare strada de un panou al lui Vasile Blaga in luna mai stie la ce ma refer), dar sumele declarate sunt extrem de mici. Cu o Curte de Conturi in provizorat, foarte putini politicieni isi fac probleme. Zona finantarii politicii romanesti este tot mai obscura, fapt acceptat cu buna stiinta de toate partidele si de toti liderii politici majori. De ce nu s-ar mentine aceasta stare si la toamna, cand se va decide guvernul care va gestiona miliardele de la UE? E mult mai sigur sa nu se schimbe tocmai acum regulile de functionare si sa apara, Doamne fereste, vreun judecator care chiar sa sape la temelia finantarii politicii autohtone.
Noul mandat a fost, asadar, prelungit pana la 30 septembrie. De asemenea, s-a decis ca legea votata a avut cvorum si ca reexaminarea ceruta de Basescu va fi realizata in august, cand parlamentarii vor fi chemati la o sesiune extraordinara. Se estimeaza ca pana in mijlocul lui septembrie, noua lege va trece si de Senat. Aceasta va insemna ca, probabil, la inceputul lui octombrie vom avea o noua conducere a Curtii de Conturi. O noua amanare s-ar putea face, la limita, dar este deja improbabila. Oricum, o noua conducere numita in buza campaniei electorale va avea nevoie de timp pentru a se organiza si pentru a pune la punct mecanisme eficiente de functionare, asta in cazul in care chiar ar vrea sa ridice presul si sa vada ce se ascunde acolo. Asta presupune ca si viitoarea campanie electorala va trece la fel de linistita ca si cele de pana acum. Fara scandaluri majore, fara multe contradictii in declaratii si fara ca cineva sa incerce sa verifice distanta imensa dintre sumele oficial declarate si cele reale. Cu mult spectacol de lumini, dar cu aceeasi ipocrizie despre puterea poporului si intarirea democratiei.
Articol publicat si in Ziarul Financiar
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro
