1. Campania electorala poate fi rezumata asa: PSD isi face campanie si aduna mii de oameni la mitinguri cu mesaj anti-Basescu si precampanie pentru toamna; PMP face stiri cu Udrea si Basescu; PNL e suparat ca n-are loc pe piata din cauza lui Ponta si Basescu; iar PDL asista discret de pe margine; restul, nu prea exista. Ce se va intampla pornind de aici?
2. Daca in cazul PSD, capacitatea de a face stiri si campanie este normala, ceea ce face Elena Udrea este, din punct de vedere tehnic, destul de spectaculos. Ea reuseste sa faca stiri aproape zilnic si sa se lipeasca de axa politica principala (definita, pana acum, de Ponta si Basescu). Dincolo de elementele de controversa (multe, ample, serioase si diverse), dincolo de continutul propriei campaniei, Elena Udrea reuseste sa fie performera acestei campanii, cel putin pana acum. Va reusi sa tina ritmul inca doua-trei saptamani si sa transpuna aceasta mediatizare si in sustinere la urne? Greu de spus. Semnalul este insa important pentru precampania prezidentiala.
3. Strategia prezidentiala de a canibaliza campania electorala functioneaza si ea. Chiar daca multi carcotesc pe margine, chiar daca efectul este profund degradant pentru institutia prezidentiala, efectul politic si electoral este real. Traian Basescu ramane principalul opozant al premierului Ponta, si intarirea acestei axe de conflict forteaza toti ceilalti competitori sa decida pe cine sustin.
4. Crin Antonescu a ales sa refuze o pozitionare in disputa pro sau contra Basescu. Si incearca o strategie de mijloc, care insa nu poate functiona din cel putin doua motive. Primul – Antonescu nu este consecvent cu el insusi; el isi imparte iesirile in atacuri la Ponta (in care se pliaza aproape total pe discursul prezidential) si atacuri la ambele tabere (in care revine la un discurs de tip “a treia cale”, similar cu momentul electoral 2009). O astfel de confuzie nu poate sa nu dezorienteze alegatorii. Al doilea motiv – Crin Antonescu poate fi credibil ca lider proaspat, diferit de cei doi, daca ar fi din nou in situatia din 2009, cand venea ca solutie noua, diferita, netestata. Or, intre timp au trecut 5 ani foarte plini pentru Crin Antonescu, in care acesta a fost si lider de opozitie, si presedinte de Senat, si presedinte de tara – fie si interimar, si candidat la presedintie. Mesajul proaspat nu mai functioneaza, iar persistenta in el il va izola si mai mult pe Antonescu fata de alegatorii care, azi, chiar se impart intre cele doua tabere.
5. Unitatea dreptei – o marota tot mai mult folosita in analize si comentarii – creeaza imense asteptari de la toata lumea si va deveni o povara pentru partide dupa alegerile europene. Exista deja exprimata dorinta unificarii dreptei intr-o platforma comuna (anti-Ponta), si toate partidele din opozitie si-au aratat dorinta de a adera la ea. Ramane de vazut insa daca o astfel de unificare, daca va avea loc cu adevarat, va coagula speranta unor romani sau mai degraba ura unor romani (si nu ma refer la ura fata de Ponta – care inca nu este atat de mare, cat mai degraba ura fata de liderii formatiunilor de dreapta care se unesc, si care nu inteleg ca principala lor problema este chiar propria erodare).
6. Ce efect are campania electorala asupra romanilor? Conform datelor, aceasta campanie nu pare sa schimbe, pentru moment, decisiv, optiunile de vot. Dimpotriva, ele consolideaza ierarhia actuala. In afara de surpriza a intrarii lui Mircea Diaconu in Parlamentul European, nu cred ca vom asista la lucruri socante peste doua saptamani si jumatate.
In ciuda agitatiei celor direct implicati, campania electorala actuala nu scoate foarte mult romanii din viata de zi cu zi. Vine vara, se termina scoala, incep concediile si lucrarile agricole si, desi Romania politica se pregateste de una din cele mai grele campanii prezidentiale dupa 10 ani, Romania oamenilor obisnuiti are alte preocupari.
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro
