Alegerile locale din acest an produc efecte politice in lant, cu o intensitate si o energie care seamana poate cel mai bine cu inceputurile democratiei romanesti. Pe un fond de apatie discursiva si la adapostul imaginii de non-combat indusa de Traian Basescu opiniei publice din Bucuresti, evenimentele din tara ascund evolutii de-a dreptul spectaculoase. Le voi enumera aici, sumar.
Candidaturile la consiliile judetene deterioreaza major relatiile centru-teritoriu, pentru ca intre conducerile centrale ale partidelor si structurile locale nu mai exista conditionari la fel de puternice. Nu mai este nevoie de negocieri politice mediate de la centru, ci este suficient pentru un candidat sa se descurce singur la nivel local pentru a reusi. Un presedinte de consiliu judetean va deveni liderul automat al partidului in regiunea respectiva, pentru ca va avea „felii” foarte mari de resurse la dispozitie, pe care le poate controla. Fara a avea nevoie de sprijin de la centru, liderii locali sunt liberi sa isi defineasca singuri drumul in politica. Un efect pervers este acela ca partidele nu isi vor mai controla organizatiile locale. In PSD si in PD-L, partide cunoscute pentru rigoarea organizatorica din trecut, acest efect este deja vizibil. Geoana si Boc nu sunt lideri de forta, capabili de a strange partidul in jurul lor si suficient de puternici pentru a-si impune punctul de vedere. La PNL, lucrurile sunt mai simple, fiindca aici a existat intotdeauna o anumita relaxare organizatorica.
Cel mai spectaculos este insa ca nu vor mai conta aproape deloc calculele de la centru. Va prima efortul local si contextul foarte personalizat. Conteaza cine sunt candidatii, ce prieteni au, ce oameni au langa ei, cu cine se lupta, cum se impart grupurile economice locale din spatele lor. In functie de acestea se adopta si discursuri cu iz doctrinar sau ideologic si nu invers. Partidele nu isi mai cauta oameni care sa se potriveasca propriului profil, ci este cumva invers: profilul celor care compun o organizatie locala este cel care conteaza in modularea ofertei partidului in acel spatiu.
La alegerile de duminica nu avem o confruntare intre cateva partide mari, ci avem 40 de confruntari intre diverse grupuri locale. Putem spune chiar ca nu mai exista, de pilda, PSD sau PD-L, ci exista cate 40 de astfel de partide, fiecare cu profilul si specificul sau. Aceste alegeri sunt mai importante decat credem la prima vedere, fiindca ele stabilesc traseul luptei pentru Parlament. Cine va castiga acum va avea un atu foarte mare. De aceea, parlamentarii sunt atat de interesati de lupta locala, fiindca ea este cea care le va oferi un raspuns personal. Cei care vor merge la lupta in colegii uninominale vor fi avantajati daca vor avea alaturi un primar sau un presedinte de consiliu judetean. Iar acest sprijin (financiar si organizatoric) e cu siguranta mai util decat cel din partea liderului central al partidului. Asadar, daca acum asistam la dizolvarea partidelor in 40 de structuri diferite, la toamna sau cand vor fi tinute alegerile generale, vom vedea o pulverizare in 450 de structuri diferite.
Introducerea acestui tip de vot uninominal va avea ca principal efect disparitia partidelor asa cum le cunoastem de cativa ani si transformarea lor in ceva total diferit. Vor deveni structuri laxe, mobile, dinamice, fara radacina ideologica si cu un puternic iz personal, bazate mai mult pe sprijinul unor retele de influenta si putere economica si politica decat pe idei si principii. Noul capitalism romanesc naste, in prezent, o noua democratie politica. Iar anul acesta este unul dintre primii in care aceasta democratie se asaza in propria matca.
Care este efectul acestor noi realitati politice asupra vietii economice si sociale in Romania? Pentru moment, el pare a fi unul negativ. Regulile consacrate pana acum devin caduce si sunt inlocuite cu altele noi, pe care doar cei descurcareti le cunosc. Slabirea conducerii centrale a partidelor nu e un lucru rau, daca descentralizarea permite o democratizare autentica a politicii si reprezentarii politice. Din pacate, lipsa de transparenta a deciziilor politice si guvernamentale va face ca procesul politic sa devina si mai usor de contestat si de decredibilizat. Reformele politice devin aproape imposibil de realizat pe un climat politic necuantificabil. Spre exemplu, reforma administratiei locale se va bloca pentru cel putin un mandat, intr-un moment in care reconfigurarea judetelor in regiuni mai mari devenise obligatorie.
In prezent, suprapunerea de legitimitati populare face ca jocul politic sa fie unul extrem de greoi la nivel central. Presedintele tarii este ales, ca si parlamentul, prin vot direct. Acest fapt duce la conflicte inevitabile si la lipsa de coordonare daca avem coabitare. La fel se intampla in primarii, unde primarul si consiliul local se concureaza in legitimitati. La fel se va intampla, de acum inainte, la consiliile judetene si, de asemeni, in relatia dintre parlamentari si alesii locali, peste doar jumatate de an. Practic, Romania va deveni o tara condusa de foarte multi oameni alesi direct, dar care – fiecare – blocheaza functionarea celuilalt pe baza unor argumente netransparente. Esenta democratiei este aceea de a avea in frunte oameni alesi de popor. Dar o alta regula, la fel de importanta, tot a democratiei este aceea ca vocea poporului sa fie respectata, inclusiv atunci cand vorbim de vointa minoritatii. Cooperarea intre alesi este o conditie fundamentala a supravietuirii unui sistem democratic, fiindca la baza acestui sistem stau reguli esentiale pe care nimeni nu vrea sa le schimbe in mod fundamental. Alesii nostri, tot mai multi si tot mai putin controlabili, risca sa perverteasca sistemul politic, slabind si mai mult sansele reprezentarii democratice. Si, culmea, totul va fi facut in numele reformei politice si curateniei morale.

Articol publicat si in Ziarul Financiar

Persoane de interes:    Traian Basescu   

Dan Sultanescu
Dan Sultănescu este analist politic, director executiv al Fundației Multimedia pentru Democrație Locală, coordonator al proiectului infopolitic.ro