Scandalul monitorizarilor NSA si efectele asupra relatiilor UE-SUA

26
OCT.
2013

Guvernul francez si cel german au cerut negocieri cu SUA, cu privire la acordul de impartasire a datelor, la sfarsitul anului, pe masura ce disputa asupra activitatilor de spionaj ale Agentiei Nationale de Securitate (NSA) americane se intensifica. Apelurile acestora vin ca urmare a rapoartelor potrivit carora Cancelarul german, Angela Merkel, a avut telefonul monitorizat de catre NSA si a rapoartelor care sustin ca agentia a ascultat apelurile efectuate de catre membrii Administratiei Prezidentiale franceze.

Controversa s-a accentuat joi, cand publicatia britanica The Guardian a dezvaluit ca NSA a monitorizat convorbirile telefonice ale 35 de lideri mondiali, dupa ce a primit numerele de la un oficial dintr-un alt departament guvernamental american. Cele mai recente informatii, care au aparut in acest document clasificat furnizat de Edward Snowden, au pus in umbra si mai mult summitul UE din aceasta saptamana de la Bruxelles

Acuzatia publica de spionaj asupra lui Merkel se adauga la tensiunile politice, in crestere, din Europa, cu privire la domeniul de aplicare al monitorizarii SUA asupra guvernelor aliatilor sai, dupa o cascada de neajunsuri si apeluri telefonice apologetice cu liderii de pe continent pe parcursul saptamanii.

Scandalul ascultarii telefoanelor

Cel mai recent memorandum confidential furnizate de Snowden arata ca NSA incurajeaza inalti functionari din departamentele „clientelare” – precum Casa Alba, Departamentul de Stat si Pentagonul – sa le impartaseasca agendele telefonice, astfel incat agentia poate adauga numerele de telefon ale politicienilor straini principali in sistemele de supraveghere.
Documentul precizeaza ca un oficial american anonim a predat peste 200 de numere, inclusiv cele ale celor 35 de lideri mondiali, dintre care niciunul nu este numit. Acestea au fost imediat insarcinate pentru monitorizarea de catre NSA.
Nota NSA sugereaza ca o astfel de supraveghere nu a fost izolata, agentia monitorizand, in mod curent, numerele de telefon ale liderilor mondiali. Aceasta incepe prin stabilirea unui exemplu al modului in care oficialii americani care au legaturi cu liderii si politicienii mondiali ar putea ajuta la supravegherea din partea agentiei. Documentul continua prin a preciza ca noile numere de telefon au ajutat agentia sa descopere mai multe contacte noi, care au fost adaugate la monitorizare, insa recunoaste ca ascultarea acestor telefoane a produs „putine informatii de raportat”.
Nota cere analistilor sa se gandeasca la orice clienti cu care lucreaza, si care ar fi de acord sa impartaseasca detalii cu privire la contactele lor. Documentul sugereaza ca, uneori, aceste oferte vin nesolicitate, „clientii” SUA oferind, in mod spontan, agentiei accesul la retelele lor din straintatate.
Telefonul personal al lui Merkel a fost initial gasit pe o lista NSA de catre publicatia germana Der Spiegel, informatie transmisa ulterior Guvernului. Documentul nu precizeaza cand si pentru cat timp a avut loc monitorizarea, sau ce tip de informatii a incercat agentia sa obtina.

Reactia lui Merkel si reactii internationale

In urma dezvaluirilor, Merkel l-a sunat pe Presedintele american Barack Obama, caruia i-a transmis ca Guvernul federal german, ca un aliat apropiat si partener al SUA, se asteapta, in viitor la o baza contractuala clara pentru activitatea si cooperarea serviciilor. Cancelarul german a subliniat faptul ca trebuie sa existe incredere intre aliati si ca, in acest moment, aceasta incredere trebuie recastigata. Merkel a adaugat ca se vor depune toate eforturile pentru crearea unei intelegeri comune, pana la sfarsitul anului, in vederea cooperarii agentiilor de informatii intre Germania si SUA si Franta, pentru a crea un cadru de cooperare propice.
Ideile Angelei Merkel au fost sustinute de Presedintele francez, François Hollande, care considera ca ceea ce este in joc este mentinerea relatiilor Europei cu Statele Unite. Acesta a adaugat ca aceste relatii nu ar trebui sa se schimbe ca urmare a evenimentelor din ultima vreme, insa increderea intre parteneri trebuie sa fie refacuta si consolidata.
Dupa ce afirmatiile lui Merkel au devenit publice, secretarul de presa al Casei Albe, Jay Carney, a emis o declaratie prin care a sustinut ca SUA „nu monitorizeaza si nu va monitoriza” comunicatiile Cancelarului german, insa acest lucru nu a oprit disputa, oficialii de la Berlin subiniind repede ca SUA nu a negat de monitorizare telefonului in trecut.
Carney a declarat ulterior ca dezvaluirile cu privire la NSA au provocat in mod clar tensiuni in relatiile Statelor Unite cu aliatii sai, si ca tara sa gestioneaza aceste probleme prin canale diplomatice. Carney considera ca aceste relatii sunt foarte importante, atat economic, cat si din punct de vedere al securitatii, iar SUA se angajeaza sa lucreze pentru a mentine cele mai apropiate legaturi posibile.
Liderul Partidului Verde din Germania, Katrin Goring-Eckhart, a numit presupusul spionaj un abuz de incredere fara precedent intre cele doua tari. Thomas Oppermann, liderul SPD al Comisei de informatii din Bundestag, a declarat ca actiunile NSA reprezinta un atac la adresa suveranitatii unui stat democratic, iar acest scandal va deveni o problema centrala in cadrul negocierilor de coalitie cu Merkel.
Fostul prim-ministru belgian si lider al Grupului Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a declarat ca astfel de activitati trebuie sa fie reduse. Acesta a adaugat ca dezvaluirile privind monitorizarea NSA reprezinta un adevarat scandal, mentionand ca este nevoie de un nou acord intre UE si SUA, deoarece acest lucru nu poate continua.
La inceputul saptamanii, Obama i-a telefonat Presedintelui francez François Hollande, ca raspuns la reportajele din Le Monde, potrivit carora NSA a accesat mai mult de 70 de milioane de inregistrari telefonice si SMS-uri ale cetatenilor francezi, care nu au nicio legatura evidenta cu acte de terorism, intr-o perioada de 30 de zile – intre decembrie 2012 si ianuarie 2013 -, in timp ce rapoartele anterioare din Der Spiegel au descoperit activitatea NSA impotriva birourilor si comunicatiilor inaltilor functionari ai Uniunii Europene.
Comisia Europeana, organul executiv al UE, a sustinut, in aceasta saptamana, propunerile prin care companiile de tehnologie din SUA ar putea necesita cererea permisiunii inainte de a preda datele cetatenilor UE agentiilor de informatii americane, in timp ce Parlamentul European a votat in favoarea suspendarii unui acord transatlantic de partajare a datelor bancare, dupa ce Der Spiegel a dezvaluit ca agentia a monitorizat sistemului de transfer bancar international Swift.

Efectul asupra Acordului Comercial Atlantic

Pactul Trans-Atlantic este considerat de catre David Cameron ca fiind cel mai mare acord comercial bilateral din istorie, destinat sa reduca o serie de bariere comerciale si sa scoata economia mondiala din perioada de stagnare. Aceasta ar crea o piata unica care ar acoperi 40% din PIB-ul global, incepand cu 2014 .
Marea Britanie este campioana pactului de liber schimb, estimand ca acesta va crea 2 milioane de locuri de munca de ambele partia ale Atlanticului, si va genera o productie suplimentara de aproape 400 de miliarde de dolari pe an pentru economia globala .
Markus Kerber, liderul federatiei de afaceri din Germania, BDI, a pledat pentru ca autoritatile sa nu lase disputele privind spionajul sa constituie un obstacol in fata negocierilor comerciale. Acesta a adaugat ca acordul va crea 100.000 de locuri de munca numai in Germania si va genera cel putin 5 miliarde de euro pe an in ceea ce priveste cresterea economica.
Pe de alta parte, Sigmar Gabriel, liderul social-democratilor din Germania (SPD) si negociatorul-sef in discutiile de coalitie cu Angela Merkel, a declarat ca ar fi greu de imaginat ca acordul de liber schimb intre UE si SUA sa poata merge mai departe, in conditiile in care agentiile de informatii americane desfasoara un razboi cibernetic impotriva Europei.
Este evident, avand in vedere atat reactia imediata a premierului britanic, cat si interventiile lui Merkel, respectiv ale lui Hollande, ca negocierile privind acordul de liber schimb nu vor deveni un punct sensibil in disputele despre actiunea serviciilor secrete americane. Liderii europeni s-au ferit sa sugereze ca ar putea bloca acest proces, in contextul disputelor politice, desi au existat totusi voci politice importante care au mentionat explicit aceasta posibilitate.

Concluzii

Acest scandal de spionaj va pune Europa la incercare, iar blocul va trebuie sa demonstreze ca este atat dispus, cat si capabil sa protejeze drepturile cetatenilor europeni si sa-si sustina principiile baza. Comisia Europeana si statele membre trebuie sa-si reflecte indignarea intr-un raspuns ferm si sa nu treaca cu vederea acest scandal, pentru a evita viitoarele neplaceri. Recomandarea Parlamentului de a suspenda schimbul de date SWIFT necesita o propunere din partea Comisiei si sustinerea din partea a doua treimi dintre statele membre UE. Acestia ar trebui sa foloseasca aceasta masura pe post de tais al sabiei lui Damocles deasupra capetelor americanilor: cooperarea va fi intrerupta, daca spionajul impotriva aliatilor nu se opreste.
In al doilea rand, niciun acord final privind comertului transatlantic si acordul de investitii dintre UE si SUA nu poate fi incheiate, pana cand aceasta problema nu a fost solutionata in mod satisfacator. Intreruperea negocierilor pare putin probabila, avand in vedere ca o zona de liber schimb transatlantic este, in mod evident, in interesul UE, insa, fara indoiala, negocierea capitolelor referitoare la confidentialitatea datelor si reglementarea serviciilor on-line, pare problematice in climatul actual.
In al treilea rand, UE isi actualizeaza legislatia de protectie a datelor in functie de evolutia tehnologiei digitale si online din ultimii 15 ani. Legislatia a fost votat in faza de comisie, saptamana trecuta, si urmeaza sa fie finalizata inainte de sfarsitul mandatului actual al Parlamentului European, in luna iunie a anului viitor. Scandalurile de spionaj au adus, de asemenea, in prim-plan problema extrateritorialitatii. Deputatii europeni au reintrodus clauza ” anti-Fisa”, care permite blocarea monitorizarii de catre organismele straine de aplicare a legii, in ciuda lobby-ului efectuat de catre administratia americana de a renunta la ea.
Din punct de vedere politic, disputele par a fi folosite de administratiile de la Paris, respectiv de la Berlin, drept o oportunitate pentru incheierea unui acord foarte cuprinzator cu privire la cooperare in domeniul informatiilor. Presa anglo-saxona speculeaza ca in spatele activitatii diplomatice franco-germane se afla interesul incheierii unui acord similar celui dintre SUA si Marea Britanie (in care au fost incluse ulterior si dominioanele britanice), care dateaza de la finele celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Administratorul