Miercuri, Ministerul Apararii din Ucraina a declarat ca doua avioane de vanatoare Su-25 au fost distruse de rebelii separatisti, numarul total de avioane doborate, fara MH17, ajungand la 14. Incidentul subliniaza un adevar puternic pentru comunitatea internationala:. Insurgenta separatista este inarmat cu un arsenal care creste ca marime si complexitate.
Atacul cu racheta asupra zborului MH17 al Malaysia Airlines executat de rebelii rusi din estul Ucrainei a ucis 298 de oameni si a socat lumea. Modul in care acest incident ar putea afecta rezultatul razboiului ramane, insa, incert.
Kremlinul a negat in mod repetat furnizarea de arme separatistilor si folosirea agentilor sub acoperire pe teren. Cu toate acestea, sefii serviciilor de informatii din Occident spun ca au putine indoieli cu privire la originea armamentului. Doborarea zborului MH17 a fost realizata cu arme rusesti sofisticate si experienta, ca parte a unui program de contrabanda regizat de oficiali militari si ai serviciilor secrete ruse, care a avut ca scop trecerea peste frontiera a materialelor in cantitati din ce in ce mai mari in ultimele luni, pe masura ce ofensiva Kievului a crescut in intensitate. Totodata, oficialii americani au avertizat ca tabara rusa sustine in continuare separatistii, atat logistic, cat si financiar. Mai mult, aceleasi surse au precizat ca rebelii beneficiaza de sprijin de artilerie, executat de pe teritoriul Federatiei Ruse, la granita cu Ucraina fiind in continuare masate efective de aproximativ 15000 de soldati.
Doborarea avionului MH17 si faza a doua a sanctiunilor
Zborul se afla la 10.000 de metri, la o altitudine la care numai un sistem sofisticat de rachete sol-aer sau o alta aeronava ar fi putut sa-l doboare. Singurele astfel de sisteme cunoscute in zona sunt rachete Buk, care se afla sub controlul rebelilor. Pe 17 iulie, un lansator de rachete Buk a fost vazut pe diverse retele de social media ca se indreapta spre Snizhne, la aproximativ 80 km de Donetk si aproape de locul unde aeronava a fost doborata. America spune ca o racheta a fost lansata din zona chiar inainte ca aeronava sa fie distrusa.
Intr-un apel telefonic facut la o jumatate de ora dupa ce ramasitele MH17 a lovit solul, Igor Bezler, un lider separatist, i-a transmis unui ofiter de informatii rus ca tocmai a doborat un avion. Apelul, alaturi de alte convorbiri similare au fost facute publice de catre serviciile secrete ucrainene, ambasada americana de la Kiev emitand ulterior o declaratie care sa confirme autenticitatea stenogramelor.
Aceste dovezi l-au facut pe Barack Obama si pe multi alti lideri occidentali sa acuze regimul condus de Vladimir Putin, sponsorul rebelilor si, dupa toate probabilitatile, furnizorul de rachete. Condamnarea americana a crescut presiunea asupra oficialilor europeni, relevata de reuniunea ministrilor de externe ai Uniunii Europene de la Bruxelles, din 22 iulie. Refuzul anterior al UE de a propune sanctiuni care ar putea impune costuri reale asupra membrilor a parut mai lipsit de energie ca niciodata.
Olanda, care a pierdut 193 de cetateni in atac a sprijinit o linie discursiva si mai dura; Italia, de multe ori vazuta ca un obstacol pentru inasprirea sanctiunilor, nu a facut nicio incercare de a bloca astfel de masuri. Mai multi ministri au vorbit de un punct de cotitura in relatiile cu Rusia. Comunicatul pe care l-au emis mentiona ca acestia vor accelera elaborarea de masuri specifice, care au fost convenite la summit-ul anterior, crescand numarul de persoane si entitati care au sprijinit material sau financiar politica Rusiei de destabilizare a estului Ucrainei, care vor fi supuse la interdictii de calatorie si inghetarea activelor. Ministrii au declarat ca vor actiona pana la sfarsitul lunii.
Aceste masuri suplimentare se refera la extinderea asa-numitei „faza a doua” a sanctiunilor impotriva Rusiei, aducand Europa mai aproape de pozitia transanta deja adoptata de SUA. O mai mare importanta are faptul ca comunicatul a propus perspectiva ca UE sa treaca la „faza a treia” a sanctiunilor, care vizeaza sectoare economice intregi, daca Rusia nu isi va folosi influenta in randul rebelilor din Ucraina pentru a se asigura ca locul accidentului aviatic este pastrata intact pentru ancheta si ca fluxul de arme si luptatori din teritoriul sau in Ucraina va fi oprit.
Misterul convoiului din Rusia
Faptul ca rusii sunt furnizorii rebelilor este aproape cert. Intr-adevar, o crestere recenta a fluxului de aprovizionare cu arme pare sa fi stabilit contextul pentru tragedie. Incepand cu sfarsitul lunii iunie convoaie mici de armament greu rusesc au inceput sa curga in regiunea Luhansk din Ucraina, dinspre un site de desfasurare si antrenare stabilit in apropiere de Rostov de catre ajutoarele militare ruse ale separatistilor, potrivit unor surse de informatii occidentale. La data de 13 iulie surse americane spun ca un convoi mult mai mare, de aproximativ 150 de vehicule, a intrat in Ucraina. Se presupune ca acest convoi ar fi inclus tancuri, artilerie, lansatoare de rachete Grad, transportoare blindate si sisteme de rachete Buk. Rusia neaga categoric ca ar fi trimis astfel de rachete.
Nu se stie daca racheta care a doborat zborul MH17 a venit in acel convoi. Au existat rapoarte la sfarsitul lunii iunie cum ca rebelii au capturat astfel de rachete de la ucraineni, desi ucrainenii neaga acest lucru, si ar putea fi la fel de bine o dezinformare propagata de tabara rusa. Insa atacurile de succes asupra aeronavelor au inceput imediat dupa sosirea convoiului. Pe 14 iulie, un avion militar ucrainean de marfa cu opt persoane la bord a fost doborat la cativa kilometri de granita cu Rusia. Aeronava zbura la 6.500 de metri, mult peste capaciatea proiectilelor portabile. In ziua urmatoare un avion de lupta ucrainean de atac la sol, Su-25, care a fost utilizat pe scara larga impotriva pozitiilor rebelilor, a fost lovit. Pe 16 iulie un alt Su-25 a suferit un atac cu rachete, dar a reusit sa aterizeze.
Ar putea fi semnificativ faptul ca imaginile arata lansatorul de rachete Buk care a doborat MH17 pe drumul spre Chernukhino calatorind singur. In operatiunile normale lansatorul este insotita de vehicule separate care transporta facilitatile radar si de control. Fara acestea, sistemul nu ar putea detecta aparatele de emisie-receptie cu care sunt echipate aeronavele civile. Presupunand ca echipajul a vrut sa doboare un alt avion militar ucrainean, lipsa acestor facilitati ar fi facut mai usor sa loveasca avionul de pasageri accidental, fara sa-si dea seama ca acesta zboara mai sus si mai repede decat o tinta militara.
Impactul asupra imaginii lui Putin
Este dificil de acreditat ideea ca atacul asupra zborului MH17 a fost un act deliberat, nu in ultimul rand deoarece acest incident il pune in mod clar pe Putin in defensiva. In zilele de dupa atac acesta a avut o frenezie de activitati diplomatice si publice, vorbind in mod repetat cu Merkel si cu Premierul olandez Mark Rutte, precum si cu liderii din Australia, Marea Britanie si Franta. La data de 21 iulie a sustinut un discurs adresat natiunii, care nu s-a remarcat prin nimic altceva decat ora difuzarii: in miez de noapte la Moscova, deci chiar inainte de prime time pe coasta de est a Americii. Dupa ce a cerut concesii pe care nu le-a primit, Rusia a sprijinit o rezolutie a Consiliului de Securitate care cerea o ancheta completa si cei vinovati sa fie trasi la raspundere. Cu toate atitudinile sale anti-Occientale, lui Putin ii pasa de imaginea sa internationala suficient pentru a dori sa evite infrangerea.
Liderului de la Kremlin ii pasa, de asemenea, si de nivelul popularitatii domestice. Atat actiunile presedintelui, cat si legitimintatea conflictului ucrainean sunt la niveluri ridicate: rata de aprobare a demersurilor lui Putin este de 83%. Gleb Pavlovsky, un fost consultant al Kremlinului, a scris recent ca rusii vad razboiul ca o drama de televiziune „sangeroasa, tensionata si care te angajeaza emotional”, care are prea putin de-a face cu realitatea, dar pe care acestia doresc sa o vada continuand. Putin prospera ca producator al dramei si omul la conducere.
Insa publicul nu este chiar atat de entuziasmat incat sa vrea sa plateasca pentru a putea sa se uite in contiunare. Pana in prezent, sanctiunile impuse in raspuns la anexarea de catre Rusia a Crimeei au parut mai mult simbolice, decat ca avand o importanta economica, iar acest fapt a fost in avantajul lui Putin. In Rusia, el controleaza simbolurile. Insa sanctiunile economice grave de genul celor de care UE pare sa se apropie i-ar putea face intr-adevar rau, avand in vedere economia deja stagnanta.
Daca problema de-a lungul acestor linii a dus la eforturile lui Putin pe scena internationala, totusi, situatia din estul Ucrainei nu pare sa se fi schimbat foarte mult, sau spectacolul oferit publicului de televiziune din Rusia. Rebelii inca folosesc rachete sol-aer; au doborat deja doua Su-25 pe 23 iulie, desi nu au folosit rachete Buk. Porosenko afirma ca rebelii inca primesc arme de peste granita a fortelor rebele, iar sursele de informatii americane spun ca analiza lor sublinieaza, de asemenea, faptul ca aprovizionare din Rusia continua.
Concluzii
Printre rebeli si in cele mai multe locuri in care punctele de stiri sunt controlate de Rusia, exista o supozitie larg raspandita ca MH17 a fost doborat de avioane ucrainene, probabil, ca o modalitate de a declansa mai mult sprijin din partea Occidentului si blamarea Rusia, probabil, pentru ca ucrainenii au confundat aeronava cu cea in care ar fi trebuit sa fie Presedintele rus, Vladimir Putin. Localnicii din estul Ucrainei, obisnuiti sa-i vada pe rebeli pe strada cu arme depasite, nu-i cred capabili sa doboare un avion. In restul lumii, insa, dovezile par, circumstantial, incontestabile.
O explicatie pentru lipsa unei schimbari de atitudine a lui Putin ar putea fi faptul ca acesta nu crede ca Europa va actiona decisiv. Desi pe 22 iulie, Consiliul de ministri a trimis un mesaj mai puternic decat cel de dinainainte, Europa mentine o ambivalenta profunda despre reala aplicare a sanctiunilor economice grave asupra Rusia.
Dovada cea mai evidenta a acestui fapt este determinarea Frantei de a merge mai departe cu vanzarea primului dintre cele doua portelicoptere din clasa Mistral catre Rusia. Alte natiuni au cerut oprirea contractului, insa Presedintele François Hollande se teme ca neonorarea acestuia ar pune in pericol locurile de munca din constructiile navale de la santierul naval Saint-Nazaire, ar atrage sanctiuni financiare dure, ar lasa Franta cu nave scumpe de care nu are nevoie si ar afecta reputatia acesteia in randul altor tari care se gandesc la incheierea unor contracte de armament cu aceasta.
Acestea fiind spuse, mentinerea acordul prezinta, de asemenea, riscuri pentru reputatia Frantei – si pentru fabricantii sau de echipament militar. Tara membra NATO care investeste in prezent cel mai mult in aparare este Polonia, cu un buget de 46 miliarde dolari. Franta este capabila sa-i vanda elicoptere de lupta si alte kituri scumpe. Insa François Heisbourg de la Fundatia pentru Cercetari Strategice subliniaza faptul ca Polonia este nemultumita de vanzarea echipamentului Mistral si este putin probabil sa colaboreze cu Franta in viitor.
Hollande aceasta saptamana a incercat sa devieze presiunea spunand ca desi nava Vladivostok va fi livrata in toamna acestui an, livrarea celei de-a doua nave, numita ironic Sevastopol, va depinde de buna purtare a lui Putin. Intre timp, seful partidului sau socialist, Jean-Christophe Cambadélis, a ripostat la criticile britanice cu privire la acord, mentionand ca multi oligarhi rusi s-au refugiat la Londra. Franta cere ca in privinta sanctiunilor din a treia faza Marea Britanie sa actioneze cu asupra transferurile financiare din Rusia prin City of London. Germania, la randul sau este asteptata sa contribuie prin restrictionarea accesului Rusiei la inalta tehnologie, in special in sectorul energetic.
Germania a incercat sa negocieze, insa Rusia nu a respectat angajamentele cat era necesar. Dupa intalnirea ministrilor de externe, publicatia germana Bild a publicat un titlu in care ironiza UE pentru inactivitatea sa scandaloasa. Insa chiar daca aceasta atitudine a opiniei publice semnaleaza o noua Germanie mai dura, construirea ei efectiva va dura luni sau ani si nicidecum saptamani.
In egala masura, recentele dinamici pun sub semnul intrebarii strategia guvernului de la Kiev. Practic, desi accidentul aviatic ar trebui sa galvanizeze comunitatea internationala in sprijinul autoritatilor ucrainene, evenimentul subliniaza problemele cu care Kievul se confrunta. Dupa esuarea acordului de incetare a focului, strategia trupelor ucrainene a fost de a prelua controlul asupra granitei cu Rusia, inainte de a se confrunta cu trupele rebele ce au preluat controlul asupra oraselor. Blocarea aprovizionarii separatistilor este esentiala in strategia ucraineana, rebelii neavand nici baza industriala, nici personalul auxiliar suficient pentru a inlocui pierderile suferite sau consumul de munitie si armament cerut de operatiunile intreprinse.
Intensificarea sprijinului rus arata ca, desi la prima vedere Rusia nu este dispusa sa se implice direct in conflict (atat datorita costurilor politice, cat si, asa cum am aratat, din cauza beneficiilor domestice ale conflictului pentru regim), este dispusa sa actioneze pentru a preveni orice victorie ucraineana.
In egala masura, accidentul este semnalul unui efort comun european. Nu neaparat din cauza consecintelor tragice – din perspectiva ordinii internationale, episodul Crimeii este net mai important pe plan international. Prabusirea zborului MH17 arata ca este imposibil de localizat conflictul si ca acesta are urmari in sfera internationala.
Cu toate acestea, accidentul nu schimba paradoxal situatia la nivel european. Costurile distantarii de Rusia raman la fel de mari – este posibil insa ca sanctiunile americane sa aiba efectul neasteptat al fortarii unei decizii europene: companiile europene care fac afaceri cu firmele aflate pe lista „neagra” a Statelor Unite risca la randul lor sa suporte costuri pe piata americana. Mai mult, problema independentei energetice a UE este in mod cert un proiect de asumat pe termen mediu si lung – numerosi observatori au subliniat ca in ciuda legitimitatii ideii, simpla ei adoptare nu va produce imediat rezultate.
Sursa foto: skynews.com.au
