Agresiunile sexuale comise in Germania in ajunul Anului Nou au fost pentru media europene, precum si pentru spatiul politic european una dintre cele mai importante teme de dezbatere.
Scala agresiunilor, precum si aparenta lipsa de reactie a autoritatilor, aparenta intarziere in mediatizarea cazurilor, alaturi de identitatea agresorilor au facut din evenimentele de la finele anului trecut unul dintre cele mai sensibile subiecte de pe agenda politica si mediatica. In egala masura, semnificatia evenimentelor din Germania nu este una pur locala. Episoadele de la finele anului trecut sunt practic unul dintre cele mai recente argumente in dezbaterea despre criza imigantilor si despre modul in care statele europene pot sau trebuie sa raspunda la criza refugiatilor.
Intr-o mare masura, agresiunile din Köln si Hamburg confirma cele mai mari temeri ale ambelor taberelor implicate in dezbaterea publica. Pe de o parte, spectrul imigrantilor neintegrabili, ale caror traditii sau a caror imposibilitate de a intelege specificul societatii occidentale este reflectat de agresiunea impotriva femeilor intr-unul dintre momentele considerate drept emblematic pentru cultura vestica. Pe de alta parte, temerile ca actiunile, in definitiv, ale unei minoritati – nu este clar pentru moment daca refugiati sirieni au fost in mod cert implicati in agresiunile din Germania – nesemnificative pentru marea majoritate a refugiatilor pot duce la etichetarea negativa a acestora si la modificarea politicilor extrem de generoase ale Berlinului au generat aceleasi temeri majore in randul stangii germane si al sustinatorilor cancelarului german.
Dincolo de demisia sefului politiei din Köln, acuzat de gestionarea ineficienta a situatiei, foarte putine elemente certe sunt cunoscute. Din cei aproximativ 1000 de potentiali suspecti, numai un numar redus sunt refugiati. Totodata, declaratiile initiale ale cancelarului german sunt menite mai mult a diminua nivelul dezbaterii din media si din spatiul politic german – posibilitatea deportarii refugiatilor condamnati in instanta este singura politica indicata de cancelarul german drept raspuns la incidentele din ajunul Anului Nou. Trebuie observat insa ca, in ciuda efervescentei mediatice cu privire la acest subiect, reactiile publice au fost reduse. Desi o mare parte a obervatorilor au considerat ca evenimentele vor legitima actiunile miscarii Pegida, reactiile acesteia au fost mai degraba timide.
Principala problema ridicata de evenimente este reprezentata de credibilitatea din ce in ce mai redusa a pozitiei media si a pozitiei adoptate de Germania in problema refugiatilor. Mai multe sondaje indica faptul ca un numar in crestere de cetateni germani considera ca media reflecta disproportionat de redus problemele create de refugiatii acceptati de Executivul de la Berlin. Un numar in crestere de interventii publice au acuzat media (precum si fortele de ordine) de ignorarea sau de minimalizarea impactului agresiunilor din Köln.
Din punct de vedere politic, exista, pentru moment, foarte putine elemente care sa indice o modificare consistenta a pozitiei Germaniei. Chiar daca masurile indicate de Merkel sunt insa temporare, mai multe elemente trebuie avute in vedere. Chiar daca Germania a fost pana in acest moment „imuna” la pericolele extremei drepte sau ale populismului, un numar in crestere de comentatori considera ca evenimentele pot afecta sustinerea politica a crestin-democratilor. Problema este complicata de faptul ca, cei mai importanti aliati ai acestora, social-crestinii bavarezi, au incercat deja sa impuna limitarea numarului de refugiati pe care cel mai important land al Germaniei ii poate primi.
Cu toate acestea, trebuie observat faptul ca dezbaterea nu a atins cu adevarat cel mai important element politic: in ce masura Germania (sau statele europene) pot integra numarul mare de refugiati si care sunt politicile (sau alternativele) prin care acest lucru poate fi realizat.
Sursa foto: ziarulunirea.ro
